Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.097 din 21 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 27 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Marrati Construcţii" - S.R.L. din Giarmata în Dosarul nr. 1.040/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.040/59/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Marrati Construcţii" - S.R.L. din Giarmata.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã principiul liberului acces la justiţie sub douã aspecte: prin limitarea posibilitãţii de administrare a probelor (conform procedurii din recurs) şi prin restrângerea gradelor de jurisdicţie, hotãrârea pronunţatã de curtea de apel având caracter irevocabil.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal învedereazã faptul cã prevederile legale criticate au legãturã cu soluţionarea cauzei, motiv pentru care, deşi reţine cã petenta nu şi-a motivat îndestulãtor solicitarea, neprecizând modul cum sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale şi cele ale Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate, apreciazã ca fiind necesarã sesizarea Curţii Constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 337/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut: "(2) Plângerea va fi soluţionatã în complet de 3 judecãtori.
(3) Plângerea se soluţioneazã potrivit dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedurã civilã. Prevederile secţiunii a 9-a se aplicã în mod corespunzãtor."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) care consacrã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi dispoziţiile art. 6 privitoare la dreptul la un proces echitabil şi art. 13 care consacrã dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã asupra dispoziţiilor criticate s-a pronunţat în repetate rânduri, constatând conformitatea acestora cu prevederile Constituţiei. În acest sens sunt Decizia nr. 318 din 13 martie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008, <>Decizia nr. 230 din 4 martie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 17 aprilie 2008, şi <>Decizia nr. 1.098 din 15 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 26 noiembrie 2008.
Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 prevede în mod expres, prin art. 255 alin. (1), cã "(1) Persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act al autoritãţii contractante, cu încãlcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţionalã, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã, sau în justiţie, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare". În aceste condiţii, instituirea unor reguli speciale privind exercitarea cãilor de atac nu contravine, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, atât timp cât, potrivit celor prevãzute de <>art. 283 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006, pãrţilor interesate le este asiguratã posibilitatea de a formula plângere împotriva deciziei pronunţate de Consiliu la curtea de apel - secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza cãreia se aflã sediul autoritãţii contractante. În plus, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "(2) Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede cã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv a condiţiilor de exercitare a cãilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluţionare a plângerii împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, reprezintã expresia aplicãrii dispoziţiilor constituţionale invocate mai sus.
Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 283 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), precum şi cu reglementãrile internaţionale cuprinse în art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care reglementeazã dreptul la un recurs efectiv, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, întrucât accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul în toate cazurile la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac.
Pentru considerentele prezentate mai sus, Curtea apreciazã cã în prezenta cauzã nu sunt relevate aspecte noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii, soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate şi argumentele care le-au fundamentat pãstrându-şi valabilitatea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Marrati Construcţii" - S.R.L. din Giarmata în Dosarul nr. 1.040/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
