Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.096 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. (2) lit. e) si f) si alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborate cu cele ale "pct. 38 alin. (3) si pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004"
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal coroborate cu cele ale "pct. 38 alin. (3) şi pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004", excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.615/337/2008 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.275D/2010. La apelul nominal, lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 29 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.615/337/2008, Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal coroborate cu cele ale "pct. 38 alin. (3) şi pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004". Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauzã având ca obiect pretenţii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate stabilesc un regim juridic discriminatoriu şi inechitabil între contribuabili, de naturã a afecta principiul constituţional al justei aşezãri a sarcinilor fiscale. Astfel, "contribuabilul de bunã-credinţã este pus în situaţia de a nu se bucura de protecţia conferitã de lege şi Constituţie". Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã, nu îşi exprimã opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului a transmis punctul sãu de vedere cu Adresa nr. 8.560 din 27 august 2010, înregistratã la Curtea Constituţionalã cu nr. 12.795 din 27 august 2010, şi apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale menţionate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "(2) Urmãtoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxã: [...] e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu urmãtoarele excepţii: 1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similarã, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor; 3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile; 4. închirierea seifurilor; f) livrarea de construcţii/pãrţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricãror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplicã pentru livrarea de construcţii noi, de pãrţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc urmãtoarele: 1. teren construibil reprezintã orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare; 2. construcţie înseamnã orice structurã fixatã în sau pe pãmânt; 3. livrarea unei construcţii noi sau a unei pãrţi din aceasta înseamnã livrarea efectuatã cel târziu pânã la data de 31 decembrie a anului urmãtor anului primei ocupãri ori utilizãri a construcţiei sau a unei pãrţi a acesteia, dupã caz, în urma transformãrii; 4. o construcţie nouã cuprinde şi orice construcţie transformatã astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenţa acestor modificãri, dacã costul transformãrilor, exclusiv taxa, se ridicã la minimum 50% din valoarea de piaţã a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformãrii; (3) Orice persoanã impozabilã poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevãzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme." De asemenea, constituie obiect al sesizãrii Curţii Constituţionale dispoziţii din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 56 - Contribuţii financiare şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. 1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie, este competentã sã hotãrascã asupra "excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele [...]". În aplicarea acestei prevederi constituţionale, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia". Prin urmare, atât Constituţia, cât şi legea de organizare şi funcţionare a instanţei constituţionale stabilesc cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl pot constitui exclusiv dispoziţiile cuprinse într-o lege sau o ordonanţã. Aşa fiind, sesizarea referitoare la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004, nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii urmând a fi respinsã ca inadmisibilã, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicatã. 2. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea reţine cã autorul acesteia nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci, în realitate, doreşte modificarea şi completarea dispoziţiilor privind scutirea de taxe, în sensul eliminãrii caracterului urgent al acestei proceduri. Or, dintr-o asemenea motivare, rezultã indubitabil cã autorul excepţiei nu reclamã neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale pe care le criticã, ci doreşte modificarea lor, astfel cã excepţia urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã[...]", competenţa de a modifica sau completa actele normative revenind în exclusivitate legiuitorului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal coroborate cu prevederile "pct. 38 alin. (3) şi pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004", excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.615/337/2008 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2011.
