Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.092 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 293 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 2 noiembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 293 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Murariu (fostã Vornicu) în Dosarul nr. 3.502/245/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.880D/2010.
La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei avocatul Laurenţiu Trifan, cu delegaţie depusã la dosar, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicitã admiterea acesteia. În acest sens, aratã cã textul de lege criticat nu prevede limitele în care se poate realiza aderarea la apelul pãrţii adverse. Deşi aderarea la apel se face dupã curgerea termenului de apel, se ajunge practic la reformarea hotãrârii chiar împotriva apelantului principal, ajungându-se astfel la o lipsã de echitate în procesul civil.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã nu pot fi reţinute cele susţinute de autorul excepţiei, scopul aderãrii la apel fiind tocmai reformarea hotãrârii primei instanţe. Textul de lege criticat reprezintã norme de procedurã a cãror reglementare este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã. În final aratã cã autorul excepţiei tinde sã solicite verificarea interpretãrii şi aplicãrii legii, ceea ce nu intrã în competenţa instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.502/245/2007, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 293 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Murariu (fostã Vornicu) într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei decizii civile pronunţate de Tribunalul Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul criticat, prin posibilitatea acordatã intimatului de a adera la apelul fãcut de partea potrivnicã, printr-o cerere proprie, care sã tindã la schimbarea hotãrârii primei instanţe, încalcã principiul egalitãţii în drepturi. De asemenea, textul de lege criticat contravine şi dreptului pãrţilor la un proces echitabil consacrat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 293 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins: "Intimatul este în drept, chiar dupã împlinirea termenului de apel, sã adere la apelul fãcut de partea potrivnicã, printr-o cerere proprie, care sã tindã la schimbarea hotãrârii primei instanţe. Cererea se poate face pânã la prima zi de înfãţişare.
Dacã apelantul principal îşi retrage apelul sau dacã acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implicã cercetarea fondului, aderarea la apel prevãzutã la alin. 1 rãmâne fãrã efecte. Cu toate acestea, dacã aderarea s-a fãcut înãuntrul termenului de apel, ea se considerã apel principal."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autoarea excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) referitor la dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin dispoziţiile art. 293 din Codul de procedurã civilã se consacrã posibilitatea intimatului, care nu a declarat iniţial apel, de a adera la calea de atac exercitatã de partea potrivnicã. Aceastã dispoziţie reprezintã norme de procedurã ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale consacrate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
De asemenea, Curtea reţine cã aderarea la apel nu poate fi exercitatã decât cu respectarea condiţiilor impuse de lege. Astfel, aderarea se poate exercita doar de intimatul care justificã un interes în promovarea cererii de aderare; cererea se poate face pânã la prima zi de înfãţişare; scopul aderãrii fiind acela de a obţine reformarea hotãrârii, prin cererea de aderare trebuie sã fie probat şi motivat un interes propriu al intimatului, ea putându-se face numai la apelul introdus de partea cu interese contrare în proces, cererea de aderare trebuie sã îndeplineascã condiţiile impuse de lege pentru cererea de apel.
Mai mult, Curtea reţine cã, în cazul în care apelantul principal îşi retrage apelul sau dacã acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implicã cercetarea fondului, aderarea la apel rãmâne fãrã efecte.
Având în vedere cele expuse, Curtea constatã cã textul criticat tinde la gãsirea echilibrului în respectarea ansamblului drepturilor procesuale recunoscute pãrţilor în procesul civil, fãrã a contraveni prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 293 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Murariu (fostã Vornicu) în Dosarul nr. 3.502/245/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
