Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.076 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) si (4) si art. 92 alin. (1) si (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 26 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Dan Felician Gavrea în Dosarul nr. 1.429/33/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru Agenţia Naţionalã de Integritate, consilierul juridic Dumitru Adrian Eduard, cu delegaţie depusã în şedinţã publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate reprezintã o aplicarea a prevederilor din Constituţie. În acest sens, depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.429/33/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurentul Dan Felician Gavrea într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect anularea Actului de constatare nr. 72/1/1/2009, emis de Agenţia Naţionalã de Integritate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin acestea se aduce atingere unor drepturi prevãzute în Constituţie, cu referire la dreptul de a fi ales într-o funcţie de demnitate publicã şi dreptul de a îndeplini, pe perioada unui mandat, funcţia de administrator într-o societate comercialã.
Astfel, prin calificarea funcţiei de "administrator" al unei societãţi comerciale cu care consiliul judeţean sau local încheie contracte ca fiind incompatibilã cu funcţia de consilier judeţean sau local şi prin sancţionarea acestei stãri se încalcã dreptul la muncã. Potrivit Clasificãrii Ocupaţiilor din România, ocupaţia de "administrator societate comercialã" este o ocupaţie legalã, aceasta având codul 241939. În acelaşi timp, calitatea de asociat la o societate comercialã nu este o ocupaţie reglementatã de Clasificarea Ocupaţiilor din România, iar asociaţii sunt cei care primesc dividende în urma activitãţii desfãşurate la societate. Prin urmare, în cazul asociaţiilor - consilieri locali/judeţeni, incompatibilitatea este justificatã, pe când în cazul administratorilor, nu.
Textele de lege criticate sunt neconstituţionale mai ales în mãsura în care instituie starea de incompatibilitate şi prevãd sancţionarea acestei stãri şi în ipoteza încheierii unor contracte de achiziţie publicã, a cãror procedurã are o reglementare strictã, şi anume Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi Hotãrârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publicã din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
Astfel, potrivit art. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006, "Scopul prezentei ordonanţe de urgenţã îl constituie:
a) promovarea concurenţei între operatorii economici;
b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici;
c) asigurarea transparenţei şi integritãţii procesului de achiziţie publicã;
d) asigurarea utilizãrii eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de cãtre autoritãţile contractante.
(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publicã sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal [...]".
În aplicarea acestor principii, cap. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 prevede regulile comune aplicabile pentru atribuirea contractului de achiziţie publicã, cap. V se referã la atribuirea contractului de achiziţie publicã, cap. VI stabileşte dosarul achiziţiei publice, cap. IX reglementeazã soluţionarea contestaţiilor, inclusiv atacarea prin plângere a deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, iar cap. X stabileşte contravenţiile şi sancţiunile aplicabile în cazul încãlcãrii prevederilor ordonanţei.
Mai aratã cã prin instituirea stãrii de incompatibilitate se restrâng nu numai dreptul la muncã şi dreptul de a fi ales într-o funcţie, ci şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la principiul egalitãţii.
În final, susţine cã astfel cum sunt înţelese şi aplicate dispoziţiile criticate, unui cetãţean aflat în situaţia sa, de a alege între statutul de administrator şi funcţia de demnitate publicã, i se aduce atingere fie dreptului la muncã, în cazul în care cetãţeanul doreşte sã pãstreze funcţia de consilier local, fie dreptului de a fi ales şi de a rãmâne în funcţia de demnitate publicã, în cazul în care persoana în cauzã nu demisioneazã din funcţia de administrator.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã demersul prefectului de a constata, prin ordin, încetarea de drept a mandatului de ales local nu este de naturã a încãlca prevederile constituţionale care exclud eventualele raporturi de subordonare între acesta şi aleşii locali ori pe acelea care privesc separarea puterilor în stat sau supremaţia legii, ci se exercitã în virtutea competenţelor pe care le are un prefect de a verifica şi contesta legalitatea actelor emise de aleşii locali. Mai aratã cã Legea nr. 161/2003 are caracter organic, ceea ce este în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (3) din Constituţie.
Totodatã, prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, potrivit cãrora încetarea de drept a mandatului de consilier se constatã şi prin hotãrâre a consiliului local sau judeţean, nu sunt de naturã a afecta atribuţia prefectului prevãzutã la art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã nu este încãlcat art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie, deoarece dispoziţiile de lege criticate reglementeazã incompatibilitãţile aleşilor locali, modalitãţile încetãrii stãrii de incompatibilitate prin renunţarea din partea alesului local la funcţia deţinutã sau, în caz contrar, prin emiterea de cãtre prefect a ordinului prin care constatã încetarea mandatului de ales local ca urmare a incompatibilitãţii. Dispoziţiile de lege criticate nu încalcã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, ci se aplicã în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale şi se circumscriu înseşi Legii nr. 161/2003, constituind o mãsurã pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat cã ordinul emis de prefect constatã doar ceea ce legea prevede, obligaţia legalã de a renunţa la funcţia avutã anterior numirii sau alegerii în funcţia care atrage incompatibilitatea (deciziile nr. 9/2006 şi nr. 326/2006).
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 41 alin. (1) din Constituţie, aratã cã aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece interdicţia impusã de dispoziţiile de lege criticate nu constituie în realitate o restrângere a exercitãrii dreptului la muncã, ci o modalitate prin care legiuitorul a urmãrit sã asigure o autoritate moralã de necontestat aleşilor locali, prin garantarea imparţialitãţii, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese.
Referitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 37 din Constituţie, aratã cã nici aceasta nu poate fi primitã, deoarece prevederile de lege criticate nu îngrãdesc dreptul de a fi ales, ci reglementeazã condiţiile în care un ales local urmeazã sã îşi exercite funcţia publicã. Mai mult, incompatibilitãţile nu sunt condiţii de eligibilitate şi înlãturarea lor depinde de voinţa celui ales, care poate opta, chiar şi dupã alegeri, pentru una dintre cele douã calitãţi incompatibile între ele.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.
Textele criticate din Legea nr. 161/2003 au urmãtorul conţinut:
- Art. 90 alin. (1): "Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societãţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitãţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestãri de servicii, de executare de lucrãri, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritãţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societãţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.";
- Art. 91: "(1) Starea de incompatibilitate intervine numai dupã validarea mandatului, iar în cazul prevãzut la art. 88 alin. (2), dupã validarea celui de-al doilea mandat, respectiv dupã numirea sau angajarea alesului local, ulterior validãrii mandatului, într-o funcţie incompatibilã cu cea de ales local.
[...]
(3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinutã înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceastã funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat sã demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţã la una dintre cele douã funcţii incompatibile în termenul prevãzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constatã încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, dupã caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitãţii administrativ-teritoriale. Orice persoanã poate sesiza secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.";
- Art. 92: "(1) Încãlcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
[...]
(4) Constatarea încetãrii mandatului de consilier local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitãţii administrativ-teritoriale.";
- Art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 are urmãtorul conţinut: "Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: [...] b) incompatibilitate;".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) privind egalitatea în faţa legii şi condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnitãţilor publice, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales şi ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Cu privire la dispoziţiile de lege criticate din perspectiva încãlcãrii dreptului la muncã, Curtea constatã cã aceste susţineri sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 41 din Constituţie, dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã. Prin instituirea incompatibilitãţii prevãzute de textele de lege criticate nu se îngrãdeşte alegerea profesiei deţinute anterior alegerii într-o funcţie publicã de autoritate, deoarece activitatea aleşilor locali trebuie sã se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creãrii cadrului legal de funcţionare a acestora.
Curtea constatã cã incompatibilitatea consilierilor locali şi judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societãţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitãţi administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestãri de servicii, de executare de lucrãri, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritãţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societãţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective a fost instituitã de legiuitor ţinând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleşilor locali. Astfel, dispoziţiile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, şi anume: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, astfel cum rezultã din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 37 din Legea fundamentalã, privind dreptul de a fi ales, Curtea reţine cã şi aceastã susţinere este neîntemeiatã, deoarece incompatibilitatea prevãzutã de textele de lege criticate nu are ca efect îngrãdirea dreptului de a fi ales. Astfel, potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, alesul local poate renunţa la funcţia deţinutã înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceasta funcţie, iar numai în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţã la una dintre cele douã funcţii incompatibile în termenul prevãzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constatã încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, dupã caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitãţii administrativ-teritoriale.
De altfel, asupra prevederilor art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 398 din 24 aprilie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2007, respingând excepţia de neconstituţionalitate a acestora. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã prevederile criticate "nu vizeazã crearea unui raport de subordonare între prefect şi autoritãţile administraţiei publice locale, dimpotrivã, încetarea mandatului intervine în temeiul legii, fãrã a i se atribui prefectului competenţa de a aprecia asupra valabilitãţii mandatului de ales local. De altfel, ordinul prefectului are doar rolul de a constata o stare de fapt în ceea ce îl priveşte, în mod exclusiv, pe alesul local".
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) privind egalitatea în faţa legii şi condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnitãţilor publice, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece, pe de-o parte, dispoziţiile de lege criticate nu conţin norme discriminatorii, deoarece se aplicã în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza lor, iar, pe de altã parte, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, funcţiile şi demnitãţile publice pot fi ocupate doar "în condiţiile legii". Or, Legea nr. 161/2003, având ca scop asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a instituit anumite incompatibilitãţi pe care legiuitorul, în mod justificat, le-a considerat ca putând conduce la un conflict de interese.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Dan Felician Gavrea în Dosarul nr. 1.429/33/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
