Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.075 din 8 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11, art. 84 alin. (1) si art. 92 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 701 din 19 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, art. 84 alin. (1) şi <>art. 92 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Vitalie Guţu în Dosarul nr. 699/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 699/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2), art. 84 alin. (1) şi <>art. 92 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Vitalie Guţu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României emise de Oficiul Român pentru Imigrãri.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã "dreptul la un proces echitabil nu presupune doar formularea unor cereri pentru protejarea unor drepturi subiective, ci include toate aspectele, garanţiile şi obligaţiile pozitive ale autoritãţilor statului pe care jurisprudenţa aplicabilã pe teritoriul României le-a definit sau stabilit pentru aplicarea acestui text legal".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul opineazã în sensul respingerii, ca inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã aceasta nu este motivatã în sensul cerinţelor din <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Aratã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a precizat cã se impune sã se demonstreze contrarietatea între prevederea legalã criticatã şi dispoziţii sau principii constituţionale, iar nu prezentarea textualã a prevederilor constituţionale şi aprecieri cu caracter general.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege ce formeazã obiect al excepţiei sunt constituţionale, întrucât nu conţin norme contrare accesului la justiţie sau dreptului la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11, art. 84 alin. (1) şi <>art. 92 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 11: "Dispoziţii generale privind şederea strãinilor
(1) Strãinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rãmâne pe teritoriul statului român numai pânã la data la care înceteazã dreptul de şedere stabilit prin vizã sau, dupã caz, prin permisul de şedere.
(2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţeazã unilateral regimul de vize nu este prevãzutã perioada pentru care vizele sunt desfiinţate, strãinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot sã rãmânã pânã la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrãri în ţarã.";
- Art. 84 alin. (1): "Contestarea deciziei de returnare
(1) Decizia de returnare poate fi contestatã în termen de 10 zile de la data comunicãrii la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisã de Oficiul Român pentru Imigrãri, sau la curtea de apel în a cãrei razã de competenţã se aflã formaţiunea teritorialã care a emis decizia de returnare. Instanţa soluţioneazã cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotãrârea instanţei este irevocabilã.";
- Art. 92: "Interzicerea îndepãrtãrii
(1) Îndepãrtarea este interzisã în urmãtoarele cazuri:
a) strãinul este minor, iar pãrinţii acestuia au drept de şedere în România;
b) strãinul este pãrinte al unui minor care are cetãţenia românã, dacã minorul se aflã în întreţinerea acestuia sau dacã existã obligaţia plãţii pensiei alimentare, obligaţie pe care strãinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
c) strãinul este cãsãtorit cu un cetãţean român, iar cãsãtoria nu este de convenienţã;
d) strãinul a depãşit vârsta de 80 de ani;
e) existã temeri justificate cã viaţa îi este pusã în pericol ori cã va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmeazã sã fie trimis strãinul;
f) îndepãrtarea este interzisã de documentele internaţionale la care România este parte.
(2) Persoanelor prevãzute la alin. (1) li se poate acorda sau, dupã caz, prelungi dreptul de şedere în România de cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri, pentru unul dintre scopurile şi în condiţiile prevãzute la capitolul IV, fãrã a mai fi necesarã obţinerea în prealabil a unei vize de lungã şedere.
(3) Punerea în executare a mãsurilor de îndepãrtare se suspendã în cazul strãinilor care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 15 alin. (1), pânã la data la care înceteazã motivele de nepermitere a ieşirii din România.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1), (2) şi (3) strãinii care constituie un pericol pentru ordinea publicã, securitatea naţionalã ori care suferã de o boalã care ameninţã sãnãtatea publicã şi refuzã sã se supunã mãsurilor stabilite de cãtre autoritãţile medicale."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, la art. 20 alin. (2) care consacrã prioritatea reglementãrilor internaţionale în ipoteza existenţei unor neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne şi la art. 21 alin. (3) care instituie dreptul pãrţilor la un proces echitabil. Se invocã, de asemenea, şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care garanteazã dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 cuprinde, astfel cum precizeazã chiar denumirea sa marginalã, dispoziţii generale privind şederea strãinilor pe teritoriul României. Prin <>Decizia nr. 848 din 9 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007, instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor alin. (1) al articolului menţionat, care limiteazã în timp dreptul acelor strãini care se aflã în România, temporar şi în mod legal, de a rãmâne pe teritoriul statului român "numai pânã la data la care înceteazã dreptul de şedere stabilit prin vizã sau, dupã caz, prin permisul de şedere". Cu acel prilej, Curtea a statuat cã o asemenea condiţie este pe deplin justificatã de raţiuni de control al fenomenului migraţionist, prin impunerea respectãrii anumitor obligaţii de cãtre strãinii care au dobândit dreptul de şedere temporarã pe teritoriul României. Curtea a mai arãtat cã aceste dispoziţii legale trebuie privite prin prisma prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cãrora, "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", text constituţional care se aplicã nu numai cetãţenilor României, ci şi strãinilor şi apatrizilor. Din aceastã perspectivã, Curtea a constatat cã textul de lege criticat trebuie interpretat prin coroborare cu prevederile <>art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , potrivit cãrora "Strãinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi (...) sã nu rãmânã pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi sã depunã toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România pânã la expirarea acestei perioade". Acelaşi raţionament este valabil şi în ceea ce priveşte prevederile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 referitor la acei strãini care nu au obligaţia de a obţine vizã pentru a intra în România şi care pot rãmâne pe teritoriul statului român pânã la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrãri în ţarã. Aşadar, prevederile art. 11 nu cuprind elemente de neconstituţionalitate, excepţia având acest obiect urmând sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
În continuare, Curtea observã cã prevederile <>art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 oferã strãinului interesat posibilitatea de a contesta în justiţie legalitatea şi temeinicia deciziei de returnare emise de autoritatea competentã, cererea sa urmând sã fie examinatã de o instanţã judecãtoreascã independentã şi imparţialã, în cadrul unui proces care întruneşte toate exigenţele şi garanţiile care caracterizeazã procesul echitabil într-o societate democraticã. Totodatã, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitãţii în drepturi, întrucât nu introduce discriminãri de nicio naturã între cei care au vocaţia de a intra sub incidenţa normei.
În fine, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 92 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 , Curtea observã cã nu conţin elemente de neconstituţionalitate, ci enumerã, la alin. (1), acele categorii de strãini care, fie din motive pur obiective, fie din considerente umanitare, nu sunt susceptibili de a fi supuşi mãsurii îndepãrtãrii de pe teritoriul României. Acelaşi text de lege prevede, în urmãtoarele douã alineate, reguli în favoarea acestor categorii de strãini, justificate de situaţia specialã în care aceştia se aflã, astfel cã nu se poate susţine încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, art. 84 alin. (1) şi <>art. 92 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Vitalie Guţu în Dosarul nr. 699/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
