Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.074 din 20 noiembrie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. 109 alin. 2 teza intai din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.074 din 20 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. 109 alin. 2 teza intai din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 12 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marius Coşereanu în Dosarul nr. 3.339/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Mircea Constantinescu, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsind partea Direcţia Poliţiei Comunitare Sector 6 Bucureşti, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul autorului excepţiei, care, prin apãrãtor, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituţionale, întrucât prin instituirea procedurii prealabile se deschide calea unei duble interpretãri: prima, potrivit cãreia instituţia angajatoare, împotriva cãreia urmeazã a se îndrepta acţiunea de contencios administrativ, este protejatã prin aceea cã are posibilitatea ca, pe calea recursului graţios, sã îşi îndrepte propria greşealã prin retractarea sau modificarea actului administrativ; a doua, potrivit cãreia procedura prealabilã este, în realitate, inutilã, deoarece, ca regulã, angajatorul nu soluţioneazã în mod favorabil pentru angajat plângerea prealabilã, conflictul dintre aceştia ajungând, de cele mai multe ori, dar cu o întârziere nejustificatã, în faţa instanţei de judecatã competente.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã, deşi poate fi realã susţinerea potrivit cãreia retractarea actului administrativ atacat are loc în puţine cazuri, procedura prealabilã nu este nicidecum inutilã, iar obligaţia parcurgerii acestei faze procedurale înaintea exercitãrii dreptului la acţiune în faţa instanţei de contencios administrativ nu este de naturã sã încalce exigenţele principiului accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie. Pentru aceste argumente, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 3.339/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Marius Coşereanu într-o cauzã având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate încalcã "flagrant" dreptul de acces liber la justiţie, deoarece persoanele interesate se pot adresa instanţei numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile. În plus, considerã cã prevederile <>art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt susceptibile de interpretãri, în sensul cã, pe de o parte, autoritatea publicã poate emite un act administrativ neîntemeiat, sub rezerva îndreptãrii ulterioare în cadrul procedurii prealabile, iar, pe de altã parte, persoana care se considerã vãtãmatã este obligatã sã se adreseze mai întâi organului emitent, deşi este ştiut faptul cã "în foarte puţine cazuri aceasta îşi gãseşte dreptatea la cel care a emis actul".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate, prin aceea cã dispun parcurgerea procedurii prealabile anterior sesizãrii instanţei, nu îngrãdesc accesul liber la justiţie, acest drept putând fi exercitat în condiţiile legii, dupã îndeplinirea respectivei proceduri. Textele de lege atacate au ca scop atenţionarea autoritãţii asupra nelegalitãţii actelor sale şi preîntâmpinarea unor litigii prin revocarea actelor administrative chiar de cãtre autoritatea emitentã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel, cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 109 din Codul de procedurã civilã, este indicatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, <>Decizia nr. 409/2004 . În ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , faţã de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, se aratã cã acestea nu încalcã principiul liberului acces la justiţie, instituirea unor proceduri speciale, cum este procedura plângerii prealabile, având rolul de a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitãrii dreptului constituţional pretins a fi încãlcat.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Acestea nu contravin principiului liberului acces la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil, statuate de art. 21 din Constituţie, deoarece instituirea unei proceduri prealabile obligatorii nu este incompatibilã cu exercitarea dreptului la acţiune sau cu valorificarea de cãtre persoanele interesate a drepturilor şi garanţiilor procesuale instituite prin lege. În plus, textele de lege criticate conţin norme de procedurã, asupra cãrora legiuitorul are, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţã exclusivã de reglementare. De altfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie este în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, de exemplu, deciziile nr. 409/2004 sau nr. 184/2007.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificat prin <>art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. Cât priveşte aceste din urmã dispoziţii, se constatã, din motivarea excepţiei, cã autorul vizeazã doar prevederile cuprinse în teza întâi a alin. 2 al art. 109. Dispoziţiile criticate prevãd urmãtoarele:
- <>Art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 : "(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sã solicite autoritãţii publice emitente sau autoritãţii ierarhic superioare, dacã aceasta existã, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.";
- Art. 109 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã: "În cazurile anume prevãzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã susţinerile de neconstituţionalitate vizeazã, în esenţã, instituirea procedurii prealabile sesizãrii instanţei de contencios administrativ, considerate ca fiind contrare exigenţelor principiului accesului liber la justiţie.
Or, prin <>Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţionalã a statuat de principiu cã "este de competenţa exclusivã a legiuitorului de a institui asemenea proceduri destinate, în general, sã asigure soluţionarea mai rapidã a unor categorii de litigii, descongestionarea instanţelor judecãtoreşti de cauzele ce pot fi rezolvate pe aceastã cale, evitarea cheltuielilor de judecatã", iar "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege". Curtea a mai arãtat, spre exemplu, în <>Decizia nr. 670 din 15 decembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 27 ianuarie 2006, cã "instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fãrã caracter jurisdicţional nu este contrarã principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacatã în faţa unei instanţe judecãtoreşti".
Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea constatã cã susţinerile de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea principiului liberului acces la justiţie nu sunt întemeiate.
De altfel, Curtea Constituţionalã a mai examinat constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi motivãri asemãnãtoare cu cele formulate în prezenta cauzã, pronunţându-se în sensul respingerii excepţiei, de exemplu, prin deciziile nr. 184 din 6 martie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2007, sau nr. 96 din 13 februarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 9 martie 2007.
Aşa fiind, Curtea constatã cã, pentru identitate de raţiune, cele statuate în jurisprudenţa sa în materie îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. 2 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marius Coşereanu în Dosarul nr. 3.339/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 noiembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016