Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.072 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b), art. 35 alin. 1 si art. 91^3 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, ale art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si ale art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 769 din 17 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b), art. 35 alin. 1 şi art. 91^3 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicatã de Ionel Daniş şi Constantin Carp în Dosarul nr. 773/45/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din <>Legea nr. 303/2004 şi din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 , deoarece acestea nu au legãturã cu soluţionarea cauzei. În ceea ce priveşte dispoziţiile criticate din Codul de procedurã penalã, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 773/45/2007, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b), art. 35 alin. 1 şi art. 91^3 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^3 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 a fost ridicatã de Ionel Daniş, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b) şi art. 35 alin. 1 din Codul de procedurã penalã a fost invocatã de Constantin Carp într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cauze penale privind infracţiuni de corupţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie reguli de procedurã de naturã sã încalce dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil, iar în ceea ce priveşte dispoziţiile privind statutul şi salarizarea magistraţilor, acestea creeazã un regim discriminatoriu între magistraţii judecaţi pentru sãvârşirea unor infracţiuni şi alte categorii de inculpaţi şi încalcã prezumţia de nevinovãţie.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia penalã şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile criticate din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, iar dispoziţiile <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 sunt neconstituţionale. Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 alin. 1 lit. b), art. 35 alin. 1 şi art. 91^3 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, ale <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005 şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006.
Dispoziţiile criticate din Codul de procedurã penalã au urmãtorul cuprins:
- Art. 28^1 alin. 1 lit. b): "Curtea de apel judecã: 1. în primã instanţã: [...] b) infracţiunile sãvârşite de judecãtorii de la judecãtorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţioneazã pe lângã aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecãtoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi;";
- Art. 35 alin. 1: "În caz de indivizibilitate sau conexitate, dacã competenţa în raport cu diferiţii fãptuitori ori diferitele fapte aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi fãptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate, iar dacã competenţa dupã natura faptelor sau dupã calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.";
- Art. 91^3 alin. 1 şi 2: "Convorbirile sau comunicãrile interceptate şi înregistrate care privesc fapta ce formeazã obiectul cercetãrii sau contribuie la identificarea ori localizarea participanţilor sunt redate integral într-un proces-verbal de procuror sau de lucrãtorul din cadrul poliţiei judiciare delegat de procuror, în care se menţioneazã autorizaţia datã pentru efectuarea acestora, numãrul ori numerele posturilor telefonice sau alte date de identificare a legãturilor între care s-au purtat convorbirile ori comunicãrile, numele persoanelor care le-au purtat, dacã sunt cunoscute, data şi ora fiecãrei convorbiri ori comunicãri în parte şi numãrul de ordine al suportului pe care se face imprimarea.
Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de cãtre procurorul care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã în cauzã. Dacã sãvârşirea unor infracţiuni are loc prin convorbiri sau comunicãri care conţin secrete de stat, consemnarea se face în procese-verbale separate, iar dispoziţiile art. 97 alin. 3 se aplicã în mod corespunzãtor. Corespondenţele în altã limbã decât cea românã sunt transcrise în limba românã, prin intermediul unui interpret."
Celelalte dispoziţii de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 : "(1) Judecãtorul sau procurorul este suspendat din funcţie în urmãtoarele cazuri: a) când a fost pusã în mişcare acţiunea penalã împotriva sa prin ordonanţã sau rechizitoriu.
[...]
(3) În perioada suspendãrii din funcţie, judecãtorului şi procurorului nu i se plãtesc drepturile salariale. Aceastã perioadã nu constituie vechime în magistraturã.";
- <>Art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 : "(1) Pentru activitatea desfãşuratã personalul prevãzut la art. 1 beneficiazã la sfârşitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizaţia de încadrare brutã din ultima lunã a anului pentru care se face premierea.
(2) Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului premiul se acordã proporţional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul indemnizaţia de încadrare brutã din ultima lunã de activitate.
(3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordã persoanelor care au obţinut calificativul "nesatisfãcãtor" ori au sãvârşit abateri pentru care au fost sancţionate disciplinar în anul pentru care se face premierea. Aceste drepturi nu se acordã în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlãturate din funcţie pentru fapte imputabile lor."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovãţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Dispoziţiile <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 reglementeazã cazurile şi consecinţele suspendãrii din funcţie a judecãtorului sau procurorului, iar cele ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 se referã la premiile anuale acordate judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
Cauza penalã în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi de lege are ca obiect sãvârşirea de cãtre autorii excepţiei a unor infracţiuni de corupţie prevãzute de Legea nr. 78/2000.
Potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţã, "care are legãturã cu soluţionarea cauzei".
Or, dispoziţiile <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 nu au legãturã cu soluţionarea cauzei de cãtre instanţa de judecatã şi, prin urmare, în temeiul <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate a acestora este inadmisibilã.
II. Asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b) şi art. 35 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, Curtea s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 206/2004 , publicatã în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 471 din 26 mai 2004. Cu acel prilej, a statuat cã stabilirea competenţelor instanţelor judecãtoreşti, inclusiv în caz de indivizibilitate sau conexitate, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar acesta poate stabili, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare sã se circumscrie cadrului constituţional.
Totodatã, Curtea a reţinut cã prevederile criticate nu conţin privilegii sau discriminãri în raport cu criteriile egalitãţii în drepturi înscrise în art. 4 din Constituţie, iar situaţia juridicã a anumitor categorii de persoane (în speţã judecãtorii de la judecãtorii, pe de o parte, respectiv inculpaţii care au sãvârşit infracţiuni aflate în raport de conexitate sau indivizibilitate, pe de altã parte) justificã aplicarea unui tratament diferit, în scopul unei mai bune înfãptuiri a justiţiei. De altfel, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa cã art. 16 din Constituţie vizeazã egalitatea în drepturi între cetãţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertãţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicãrii unor mãsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justificã nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţã de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui.
Curtea a constatat, de asemenea, cã textele de lege criticate nu încalcã prevederile art. 21 din Constituţie, câtã vreme accesul liber la justiţie este asigurat prin posibilitatea pãrţilor de a se adresa instanţei de judecatã şi de a declara recurs împotriva hotãrârii instanţei de fond, exercitarea dreptului oricãrei persoane de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime nefiind îngrãditã prin stabilirea unei singure cãi de atac (recursul). În acest sens, Curtea Constituţionalã a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa cã accesul la justiţie nu presupune, în toate cazurile, accesul la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege. Faptul cã nu se poate folosi, în cauzã, calea de atac a apelului nu afecteazã drepturile procesuale ale inculpatului, având în vedere dispoziţiile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, care prevãd cã recursul, în acest caz, nu se limiteazã la motivele de casare enumerate de art. 385^9 din Codul de procedurã penalã, iar instanţa este obligatã sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele.
În sfârşit, Curtea a mai reţinut cã prevederile criticate nu încalcã dreptul la un proces echitabil, reglementat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, republicatã, precum şi de cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât nu înlãturã posibilitatea inculpaţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de cãtre o instanţã independentã, imparţialã şi stabilitã prin lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecãrii cauzelor în primã instanţã de cãtre curţile de apel. Totodatã, textele criticate asigurã dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Referitor la prevederile <>art. 91^3 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, prin Decizia nr. 539/2004 , publicatã în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005, Curtea a reţinut cã acestea conţin suficiente garanţii, prin reglementarea în detaliu a justificãrii emiterii autorizaţiei, a condiţiilor şi a modalitãţilor de efectuare a înregistrãrilor, a consemnãrii şi certificãrii autenticitãţii convorbirilor înregistrate, a redãrii integrale a acestora.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţia adoptatã şi considerentele acestor decizii sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 62 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi ale <>art. 18 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicatã de Ionel Daniş în Dosarul nr. 773/45/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penalã.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b), art. 35 alin. 1 şi art. 91^3 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Carp şi Ionel Daniş în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
