Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.066 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 219 si art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum si ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca si ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 10 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.215/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.086D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 23.215/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti cu prilejul soluţionãrii unei cauze civile având ca obiect drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate încalcã dreptul la un proces echitabil şi aduc atingere dreptului la apãrare, întrucât "nu impun imperativ ca sindicatele sã fie parte în proces". Se aratã cã "soluţia legislativã actualã nu recunoaşte posibilitatea pentru unitate sã cheme în judecatã, pe cale separatã sau pe cale incidentalã, sindicatele în calitatea lor de parteneri de dialog social". Impunerea unei diferenţieri de regim juridic între conflictele de interese şi conflictele de drepturi, prin aceea cã în conflictele de interese participarea sindicatelor este "obligatorie şi exclusivã", iar în cele de drepturi este "aleatorie şi accesorie", "dã ocazia legiuitorului sã legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluţia fiind diametral opusã". Diferenţa arbitrarã de regim juridic dintre conflictele de interese şi cele de drepturi, pe de o parte, şi de reglementare a rolului sindicatelor în cadrul conflictelor de drepturi, în funcţie de diferitele legi care acoperã problema, pe de altã parte, încalcã dispoziţiile constituţionale şi blocul de constituţionalitate. Se încalcã şi dreptul la apãrare, ce include şi dreptul procesual "de a atrage în proces sindicatele ca participant la dialogul social ce a negociat numãrul şi întinderea drepturilor conferite salariaţilor prin conflictele colective de muncã".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã niciunul dintre textele de lege criticate nu instituie o inegalitate din punctul de vedere al dreptului procesual al pãrţilor, nu restrânge dreptul la apãrare al societãţii pârâte şi nu anuleazã caracterul obligatoriu al convenţiilor pãrţilor.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã. Aratã cã din analiza întregii motivãri rezultã cã, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate cere modificarea şi completarea prevederilor legale criticate, fapt ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003. Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, art. 222 din Codul muncii a fost modificat prin art. I pct. 77 din Legea nr. 40/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, preluându-se însã soluţia legislativã contestatã; în urma acestei modificãri, Legea nr. 53/2003 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, soluţia legislativã criticatã regãsindu-se în prezent în art. 219 şi art. 267 din lege. Având în vedere Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, prin care s-a statuat cã, în cazul în care, dupã invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecãtoreşti, prevederea legalã supusã controlului a fost modificatã, Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii prevederii legale în noua sa redactare numai dacã soluţia legislativã din legea sau ordonanţa modificatã este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificãrii, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 219: "La cererea membrilor lor, sindicatele pot sã îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncã, în condiţiile legii.";
- Art. 267: "Pot fi pãrţi în conflictele de muncã:
a) salariaţii, precum şi orice altã persoanã titularã a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncã;
b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice -, agenţii de muncã temporarã, utilizatorii, precum şi orice altã persoanã care beneficiazã de o muncã desfãşuratã în condiţiile prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au aceastã vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedurã civilã."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, precum şi dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 73 din Legea nr. 168/1999: "Cererile pot fi formulate de cei ale cãror drepturi au fost încãlcate, dupã cum urmeazã:
a) mãsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului de muncã, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de platã a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoştinţã de mãsura dispusã;
b) constatarea nulitãţii unui contract individual sau colectiv de muncã poate fi cerutã de pãrţi pe întreaga perioadã în care contractul respectiv este în fiinţã;
c) constatarea încetãrii unui contract colectiv de muncã poate fi cerutã pânã la încheierea unui nou contract colectiv de muncã;
d) plata despãgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plãţi nedatorate pot fi cerute de salariaţi în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.";
- Art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003: "(2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fãrã a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauzã. Acţiunea nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã."
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Legea nr. 168/1999 şi Legea nr. 54/2003 au fost abrogate expres prin dispoziţiile art. 224 lit. a) şi b) din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011. Având însã în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011*), aflatã în curs de publicare, Curtea constatã cã obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 168/1999 şi ale art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003.
--------
*) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) care statueazã şi garanteazã valorile supreme ale statului român, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacrã principiul egalitãţii în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) care garanteazã dreptul la apãrare, art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind munca şi protecţia socialã a muncii şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Se invocã, totodatã, dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci solicitã de fapt modificarea şi completarea prevederilor legale, fapt ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a dispoziţiilor art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.215/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
