Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.062 din 20 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 7 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Organizaţia Judeţeanã Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen Nicolicea, în Dosarul nr. 1.541/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 654D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.539/101/2007 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 654D/2007 la Dosarul nr. 653D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã. Precizeazã cã autorul excepţiei nu îşi raporteazã critica la niciun text sau principiu constituţional, neîndeplinind cerinţa motivãrii prevãzutã de <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 aprilie 2006, pronunţate în dosarele nr. 1.541/101/2007 şi nr. 1.539/101/2007, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicatã de Organizaţia Judeţeanã Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen Nicolicea, în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicitã obligarea prefectului judeţului Mehedinţi sã constate încetarea de drept a mandatelor unor primari.
În motivarea excepţiei, având un conţinut identic, se susţine cã prevederile <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituţionale, întrucât <>art. 63 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede cã validarea mandatelor de primar se face de cãtre instanţa de judecatã, aşa cã ar trebui ca şi încetarea mandatului sã se constate de instanţã. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 , aratã cã acestea se aflã în strânsã legãturã cu cele ale art. II alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, iar <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede cã, în caz de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã se va pronunţa şi asupra constituţionalitãţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ precizeazã cã, "din dispoziţiile constituţionale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice, se desprinde principiul cã entitatea care numeşte în funcţii publice, în mod simetric, dispune sau constatã încetarea mandatului respectiv". De aceea, apreciazã cã, întrucât validarea mandatului de primar se face de cãtre instanţã, tot instanţa ar trebui sã fie cea care sã constate şi încetarea mandatului.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 nu este întemeiatã întrucât principiul simetriei nu este consacrat în Constituţie, fiind recunoscut doar în doctrinã şi în practicã. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 , precizeazã cã, pentru a constata neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din lege, Curtea Constituţionalã "a examinat art. II în întregul sãu şi, în mãsura în care dispoziţiile cuprinse în alin. (2) ar fi neconstituţionale, Curtea le-ar fi declarat ca atare, aşa cum a procedat pentru alin. (1)". În plus, aratã cã, în opinia sa, dispoziţiile cuprinse în alin. (2) al <>art. II din Legea nr. 249/2006 pot fi disociate de cele cuprinse în alin. (1) şi (3).
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã. În susţinerea acestui punct de vedere aratã cã autorul excepţiei criticã prevederile de lege fãrã sã indice textele sau principiile constituţionale pe care acestea le încalcã, iar Curtea nu se poate substitui pãrţii în ceea ce priveşte invocarea motivelor de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "(1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constatã încetarea mandatului primarului."
De asemenea, obiect al excepţiei îl formeazã şi dispoziţiile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, care prevãd urmãtoarele:
- Art. II alin. (2): "(2) Secretarul general al judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti, este obligat sã publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1) şi pe site-ul Internet, în termen de 5 zile."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu invocã în motivarea acesteia niciun text sau principiu din Legea fundamentalã cãruia prevederile de lege criticate i-ar contraveni.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, autorul excepţiei susţine cã ar trebui sã se aplice principiul simetriei în ceea ce priveşte modalitatea de numire în funcţia publicã a aleşilor locali şi de constatare a încetãrii mandatului acestora.
În susţinerea acestei opinii, autorul excepţiei nu face referire la niciun text şi la niciun principiu din Constituţie. Principiul simetriei actelor juridice nu este un principiu de ordin constituţional, astfel încât critica formulatã nu este o autenticã criticã de neconstituţionalitate. Ca atare, excepţia este inadmisibilã întrucât sesizarea Curţii nu întruneşte una dintre cerinţele esenţiale, şi anume cea privind motivarea acesteia. Câtã vreme autorul excepţiei nu îşi raporteazã critica la prevederi sau principii din Legea fundamentalã, excepţia este nemotivatã, iar Curtea nu poate analiza constituţionalitatea textelor de lege deduse controlului decât în limitele sesizãrii, fãrã sã se poatã substitui autorului excepţiei prin raportarea la texte din Constituţie pe care acesta nu le-a invocat în critica sa.
În exercitarea controlului de constituţionalitate a unui text de lege, Curtea Constituţionalã examineazã compatibilitatea acestuia cu prevederi şi principii din Constituţie, iar nu concordanţa acestuia cu dispoziţii ale altor acte normative, aşa cum este cazul în speţa de faţã. Autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea textului de lege criticat din compararea acestuia cu prevederile <>art. 63 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , indicat de altfel în mod greşit. În realitate, autorul excepţiei are în vedere prevederile art. 58 din legea amintitã, care fac trimitere la cele ale art. 30 alin. (1) şi care stabilesc cã validarea alegerii primarilor se face de cãtre judecãtoria în raza cãreia se aflã unitatea administrativ-teritorialã. Faţã de acest text doreşte autorul excepţiei ca instanţa de contencios constituţional sã constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ceea ce este, evident, inadmisibil.
II. Curtea nu poate reţine nici susţinerea autorului potrivit cãreia prevederile <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali ar fi indisolubil legate de prevederile pe care Curtea Constituţionalã le-a declarat ca fiind neconstituţionale prin <>Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. Aceasta, deoarece obligaţia secretarului general al judeţului, respectiv a secretarului general al municipiului Bucureşti, de a publica situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, subzistã independent de constatarea neconstituţionalitãţii textelor care obligau aleşii locali ca, într-un anumit interval de timp, sã îşi declare apartenenţa politicã [<>art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 ] şi care stabileau termenul de la care înceteazã de drept mandatul aleşilor locali în situaţiile avute în vedere de art. II alin. (3) din aceeaşi lege.
Dincolo de existenţa vreunei legãturi între cele trei alineate ale <>art. II din Legea nr. 249/2006 , excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 este inadmisibilã pentru aceleaşi considerente expuse mai sus, şi anume lipsa motivãrii prin raportare la prevederile Constituţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi <>art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Organizaţia Judeţeanã Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen Nicolicea, în dosarele nr. 1.541/101/2007 şi nr. 1.539/101/2007 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 noiembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
