Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.059 din 14 iulie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 24 si 25 din Legea locuintei nr. 114/1996 , precum si ale art. 1434 alin. 1 din Codul civil    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.059 din 14 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea locuintei nr. 114/1996 , precum si ale art. 1434 alin. 1 din Codul civil

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 540 din 4 august 2009
DECIZIE nr. 1.059 din 14 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , precum şi ale <>art. 1434 alin. 1 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 540 din 4 august 2009



Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 şi 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , precum şi ale <>art. 1434 din Codul civil , excepţie invocatã de Cristian Ceauşescu în Dosarul nr. 9.459/300/2008 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , precum şi ale <>art. 1434 din Codul civil , apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 9.459/300/2008, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 şi 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , precum şi ale <>art. 1434 din Codul civil , excepţie invocatã de Cristian Ceauşescu într-o cauzã având ca obiect o acţiune în evacuare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, "prin excluderea garanţiei pãstrãrii calitãţii de chiriaş şi pentru viitor, în aceeaşi locuinţã" şi "în lipsa garantãrii de cãtre stat a asigurãrii unei alte locuinţe corespunzãtoare." Se susţine cã în acest mod se creeazã un tratament discriminator în raport cu alţi chiriaşi, protejaţi de acte normative anterioare (<>Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altã destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, <>Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului cãtre populaţie), prin care aceştia au achiziţionat locuinţele la preţuri rezonabile. De asemenea, în opinia autorului excepţiei, condiţionarea prin lege a pãstrãrii dreptului locativ de îndeplinirea anumitor condiţii, cum sunt cele instituite prin <>art. 24 din Legea nr. 114/1996 , încalcã libertatea contractualã şi principiul consensualismului.
În ceea ce priveşte prevederile <>art. 1434 alin. 1 din Codul civil , se susţine cã acest text de lege instituie o prezumţie de culpã în sarcina chiriaşului, punându-l într-o poziţie de inferioritate faţã de cealaltã parte din proces, fãrã ca instanţa sã aibã posibilitatea sã analizeze apãrãrile pãrţilor şi sã administreze probele adecvate cauzei.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile <>art. 23 din Legea nr. 114/1996 reglementeazã raporturile juridice dintre locator şi chiriaş, iar nu pe acelea dintre stat şi chiriaş, astfel încât nu se poate considera cã efectul aplicãrii sale este încãlcarea dispoziţiilor constituţionale care obligã statul sã asigure cetãţenilor sãi un nivel de trai decent. Mai mult, prevederile <>art. 24 din acelaşi act normativ realizeazã protejarea intereselor locatorului, însã rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit, potrivit acestui text de lege, poate fi evitatã de cãtre chiriaş prin îndeplinirea unor obligaţii rezonabile. În ceea ce priveşte prevederile <>art. 1434 din Codul civil , în opinia instanţei, simpla instituire a unei prezumţii simple nu are semnificaţia unei imposibilitãţi de administrare a altor probe.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit motivãrii excepţiei, obiectul acesteia îl reprezintã prevederile <>art. 23, 24 şi 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>art. 1434 alin. 1 din Codul civil , având urmãtorul cuprins:
- <>Art. 23 din Legea locuinţei nr. 114/1996 : "În cazul în care pãrţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat sã pãrãseascã locuinţa la expirarea termenului contractual.";
- <>Art. 24 din Legea locuinţei nr. 114/1996 : "Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în urmãtoarele condiţii:
a) la cererea chiriaşului, cu condiţia notificãrii prealabile într-un termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci când:
- chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutiv;
- chiriaşul a pricinuit însemnate stricãciuni locuinţei, clãdirii în care este situatã aceasta, instalaţiilor, precum şi oricãror alte bunuri aferente lor, sau dacã înstrãineazã fãrã drept pãrţi ale acestora;
- chiriaşul are un comportament care face imposibilã convieţuirea sau împiedicã folosirea normalã a locuinţei;
- chiriaşul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociaţiei de proprietari, atunci când chiriaşul nu şi-a achitat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, dacã au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriaşului.";
- <>Art. 25 din acelaşi act normativ: "Evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile.
Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevãzute în contractul de închiriere, pânã la data executãrii efective a hotãrârii de evacuare.";
- <>Art. 1434 alin. 1 din Codul civil : "Locatarul este rãspunzãtor de stricãciunile şi pierderile întâmplate în cursul folosinţei sale, întrucât nu probeazã cã au urmat fãrã culpa sa."
În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în <>art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept, democratic şi social al statului român, <>art. 16 - Egalitatea în drepturi, <>art. 21 - Accesul liber la justiţie, <>art. 47 - Nivelul de trai, <>art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egalitar al justiţiei şi <>art. 135 alin. (2) lit. f) referitor la obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii.
Examinând excepţia, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Referitor la prevederile <>art. 25 din Legea nr. 114/1996 , dat fiind faptul cã autorul excepţiei nu aduce niciun argument privind neconstituţionalitatea lor şi întrucât Curtea nu se poate substitui acestuia în ceea ce priveşte precizarea unor motive de neconstituţionalitate, în temeiul <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excepţia având ca obiect aceste prevederi urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 şi ale <>art. 24 din acelaşi act normativ, autorul acesteia susţine cã "prin excluderea garanţiei pãstrãrii calitãţii de chiriaş şi pentru viitor, în aceeaşi locuinţã" şi "în lipsa garantãrii de cãtre stat a asigurãrii unei alte locuinţe corespunzãtoare" se creeazã un tratament discriminator în raport cu alţi chiriaşi, protejaţi de acte normative anterioare, prin care aceştia au achiziţionat locuinţele la preţuri rezonabile.
Analizând aceste susţineri, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 23 din Legea nr. 114/1996 , în cazul în care pãrţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat sã pãrãseascã locuinţa la expirarea termenului contractual. Astfel, dacã pentru contractele în cauzã nu a operat prorogarea legalã (astfel cum s-a întâmplat în cazul contractelor de închiriere prelungite de drept conform <>Legii nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafeţe locative), la expirarea termenului prevãzut în contract înceteazã dreptul de folosinţã al chiriaşului, instanţa urmând sã dispunã evacuarea lui.
Curtea constatã cã acest aspect nu este de naturã sã genereze obligaţia statului de a asigura o locuinţã chiriaşului evacuat la expirarea termenului contractual, cu atât mai mult cu cât statul este terţ faţã de raportul contractual intervenit între chiriaş şi locator. Potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalitãţii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În speţã, nu se poate susţine o egalitate de situaţii în care se aflã chiriaşii unor locuinţe construite din fondurile statului sau ale unitãţilor economice sau bugetare de stat, asupra cãrora acesta din urmã poate dispune prelungirea contractelor de închiriere sau vânzarea locuinţelor cãtre locatari, pe de o parte, şi chiriaşii altor categorii de locuinţe, cãrora le este opozabil regimul juridic reglementat de <>Legea locuinţei nr. 114/1996 .
Pentru aceste considerente Curtea nu poate reţine contrarietatea textelor de lege criticate cu dispoziţiile <>art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept, democratic şi social al statului român, <>art. 16 - Egalitatea în drepturi, <>art. 47 - Nivelul de trai şi <>art. 135 alin. (2) lit. f) referitor la obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii.
III. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia <>art. 1434 alin. 1 din Codul civil instituie o prezumţie de culpã în sarcina chiriaşului, punându-l într-o poziţie de inferioritate faţã de cealaltã parte din proces, fãrã ca instanţa sã aibã posibilitatea sã analizeze apãrãrile pãrţilor şi sã administreze probele adecvate cauzei, aceasta nu poate fi reţinutã. Instituirea acestei prezumţii nu are nicidecum semnificaţia încãlcãrii accesului la justiţie sau a caracterului unic, imparţial şi egalitar al justiţiei, prin imposibilitatea administrãrii probelor în apãrare, cu atât mai mult cu cât însuşi textul de lege criticat prevede rãsturnarea acestei prezumţii, dacã probeazã cã deteriorarea locuinţei închiriate s-a produs fãrã culpa sa.

Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art.1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , excepţie invocatã de Cristian Ceauşescu în Dosarul nr. 9.459/300/2008 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , precum şi ale <>art. 1434 alin. 1 din Codul civil , excepţie invocatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2009.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
_________

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016