Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.058 din 11 decembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 59 din 28 ianuarie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie invocată de Victoria Hojbotă, Maria Cîmpan şi Elena Onioi în Dosarul nr. 11.294/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.341D/2012.
La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.352D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie invocată de Elena Dornean în Dosarul nr. 11.299/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 1.341D/2012 şi nr. 1.352D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.352D/2012 la Dosarul nr. 1.341D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 11 septembrie 2012 şi 18 septembrie 2012, pronunţate în dosarele nr. 11.294/86/2011 şi nr. 11.299/86/2011, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie invocată de Victoria Hojbotă, Maria Cîmpan, Elena Onioi şi Elena Dornean în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor decizii de revizuire a pensiilor, emise în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a beneficiat, în temeiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, de un statut profesional similar magistraţilor, marcat de aceleaşi incompatibilităţi şi interdicţii, astfel încât şi drepturile la pensia de serviciu ar trebui să fie aceleaşi, în conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, astfel cum s-a reţinut şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, care, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 27 martie 2012, beneficiază de un tratament juridic similar cu magistraţii în privinţa acordării beneficiului pensiei de serviciu.
Se mai arată că pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât măsura recalculării pensiilor de serviciu, în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, şi, ulterior, revizuirea acestora, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, echivalează cu o expropriere, fiind încălcate predictibilitatea legii, precum şi speranţa legitimă că un drept câştigat, recunoscut şi executat de stat va fi ocrotit şi garantat.
Se mai susţine că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, articolele referitoare la pensia de serviciu cuprinse în Legea nr. 567/2004 nu au fost abrogate conform art. 63 şi art. 65 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, existând aşadar reglementări duble, total opuse.
De asemenea, se arată că noile metodologii de revizuire a pensiilor de serviciu cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor au stabilit în mod discriminatoriu modalităţi diferite de calcul, date diferite pentru recalcularea pensiilor, acordarea retroactivă de grupe de muncă şi stabilirea în mod diferit a stagiului de cotizare, situaţie care a determinat majorarea pensiilor beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, fiind diminuate în mod substanţial doar pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, ale controlorilor financiari şi ale personalului aeronautic.
Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, prevederi care au următorul conţinut: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]
f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) şi art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;".
În opinia autoarelor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, şi art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi.
Sunt invocate şi prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi art. 1 - Interzicerea generală a discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
Prevederile legale criticate în prezenta cauză au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, invocându-se critici identice de neconstituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 920 din 1 noiembrie 2012*), nepublicată încă, Curtea a constatat că abrogările prevăzute de art. 196 din Legea nr. 263/2010 nu constituie decât o operaţiune tehnico-legislativă de corelare a prevederilor actului normativ adoptat cu cele existente în alte legi ce reglementează pensiile speciale, respectiv alte măsuri în domeniul pensiilor, astfel încât Legea nr. 263/2010 nu are caracter novator şi nu aduce nicio modificare sau niciun element nou în raport cu cadrul legal consacrat odată cu apariţia Legii nr. 119/2010.
___________
*) Decizia nr. 920 din 1 noiembrie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2013.
Prin aceeaşi decizie, referitor la invocarea considerentelor statuate de Curte prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, ca argument în sprijinul susţinerilor potrivit cărora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ar trebui să beneficieze de pensie de serviciu, în mod similar consilierilor de conturi, Curtea a constatat că statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constituţionale ale art. 140 alin. (1).
În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la faptul că personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a beneficiat, în temeiul Legii nr. 567/2004, de un statut profesional similar magistraţilor, marcat de aceleaşi incompatibilităţi şi interdicţii, astfel încât şi drepturile la pensia de serviciu ar trebui să fie aceleaşi, în conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, prin decizia precitată, Curtea a constatat că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea nu beneficiază de statutul magistraţilor, fapt ce rezultă din prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, potrivit cărora, "în înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea".
De asemenea, prin Decizia nr. 1.264 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, Curtea a mai statuat că independenţa judecătorilor, respectiv imparţialitatea procurorilor se bucură de o consacrare constituţională, în art. 124 alin. (3), respectiv art. 132 alin. (1), în timp ce pentru personalul auxiliar Constituţia nu are astfel de prevederi. Incontestabil că toate categoriile de pensii speciale la care se referă Legea nr. 119/2010 au fost justificate de împrejurări deosebite ţinând de statutul şi activitatea desfăşurată de persoanele beneficiare.
Cu toate acestea, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut doar neconstituţionalitatea dispoziţiilor referitoare la magistraţi, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituţional.
Prin aceeaşi decizie, Curtea s-a pronunţat şi cu privire la conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile Legii fundamentale care consacră dreptul la pensie, dreptul de proprietate privată, precum şi principiul neretroactivităţii legii civile. În acest sens, a reţinut că pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, Curtea a arătat că în conceptul de "drepturi câştigate" pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),
__________
*1) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie invocată de Victoria Hojbotă, Maria Cîmpan, Elena Onioi şi Elena Dornean în dosarele nr. 11.294/86/2011 şi nr. 11.299/86/2011 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
