Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.054 din 11 decembrie 2012 asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor*)
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 31 ianuarie 2013
---------
*) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 433 din 28 iunie 2010.
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Verginia Furdui în Dosarul nr. 8.772/107/2010 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.323D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.334D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Lia Dorina Bordianu în Dosarul nr. 5.225/97/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.334D/2012 la Dosarul nr. 1.323D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.772/107/2010, şi prin Încheierea din 5 iulie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.225/97/2010, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta-intimată Verginia Furdui şi de reclamanta-intimată Lia Dorina Bordianu, în cadrul unor cauze având ca obiect contestaţii la decizii de recalculare a pensiilor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) şi art. 20.
Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, arată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 încalcă normele de tehnică legislativă care impun existenţa unei congruenţe (concordanţe) între motivele şi/sau scopul unui act normativ, pe de-o parte, şi efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte, astfel cum statuează dispoziţiile art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Or, la sfârşitul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 există o discrepanţă enormă între expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 şi previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al Legii nr. 119/2010 şi realitatea bugetară. Concluzionând, autorii excepţiei arată că, prin adoptarea Legii nr. 119/2010, s-a mărit, contrar dezideratelor şi angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internaţionale, deficitul sistemului de pensii de la 1,2% din P.I.B. în anul 2009 la 2,35% din P.I.B. în anul 2011.
Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (1) din Constituţie, susţin că dispoziţiile de lege criticate nu au reprezentat măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, ci măsuri prin care s-a accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri şi cheltuieli. Consideră că actualmente situaţia de fapt este diferită faţă de cea prevăzută în Decizia nr. 871/2010 a Curţii Constituţionale. Astfel, la 1 an şi 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 se observă că efectele produse de aceasta sunt cel puţin pe termen scurt şi mediu în totală contradicţie cu motivele şi scopurile principale ale acesteia, astfel cum au fost menţionate în expunerea de motive.
De asemenea, consideră că Legea nr. 119/2010 contravine şi art. 20 din Constituţie, deoarece încalcă, în principal, art. G pct. 2 din partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeaşi cartă raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, întrucât în majoritatea cazurilor, în urma recalculării, pensiile personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi personalului Curţii de Conturi nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către autoarea excepţiei Lia Dorina Bordianu, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
[...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (5), potrivit căruia "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborat cu art. G pct. 2 din partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, şi cu art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeaşi cartă raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
I. Cu privire la notele scrise depuse la dosar de autoarea excepţiei Lia Dorina Bordianu, prin care aceasta "invocă excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 119/2010", Curtea constată că, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curţii îl reprezintă încheierea instanţei judecătoreşti, iar litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se invocă o nouă excepţie de neconstituţionalitate, ulterior încheierii de sesizare, direct în faţa Curţii Constituţionale.
II. Referitor la dispoziţiile de lege criticate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, şi Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.
Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, s-a constatat, în esenţă, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, "ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
Totodată, Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii".
Curtea Constituţională a constatat că "eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură. Ajustarea dictată de principiul contributivităţii nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajaţi ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenţei Curţii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de faţă, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă".
Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil".
Referitor la criticile privind pretinsa încălcare a art. 20 din Constituţie coroborat cu prevederile Cărţii sociale europene revizuite şi Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că "în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivităţii, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci şi la veniturile obţinute pe întreaga perioadă de contribuţie. Prevederile internaţionale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcţie de care se apreciază cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contribuţie, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate invocate".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Verginia Furdui în Dosarul nr. 8.772/107/2010 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi de Lia Dorina Bordianu în Dosarul nr. 5.225/97/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
