Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.047 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) si art. 34 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 6 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Nuşa Avram în Dosarul nr. 4.415/94/2010 al Judecãtoriei Buftea.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.415/94/2010, Judecãtoria Buftea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Nuşa Avram în cadrul unei plângeri contravenţionale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã utilizarea în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 a noţiunii de "contravenient" determinã încãlcarea prezumţiei de nevinovãţie, principiu înfrânt şi prin aceea cã textele de lege criticate instituie o prezumţie legalã absolutã privind legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, stabilind în sarcina contravenientului obligaţia rãsturnãrii probei, şi nicidecum în sarcina agentului constatator care a stabilit vinovãţia. Sunt încãlcate şi prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) şi ale art. 115 alin. (1) din Constituţie, deoarece materia contravenţionalã aparţine domeniului contenciosului administrativ, reglementat exclusiv prin lege organicã.
Judecãtoria Buftea considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1), precum şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aceste texte de lege prevãd:
- Art. 16 alin. (1) şi (7): "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncã ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost sãvârşitã, precum şi arãtarea tuturor împrejurãrilor ce pot servi la aprecierea gravitãţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţioneazã contravenţia; indicarea societãţii de asigurãri, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitãrii în termen de 48 de ore a jumãtate din minimul amenzii prevãzute de actul normativ, dacã acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a cãii de atac şi organul la care se depune plângerea. [... ]
(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sã aducã la cunoştinţã contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesulverbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulitãţii procesului-verbal.";
- Art. 17: "Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei sãvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnãturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constatã şi din oficiu.";
- Art. 18: "Contravenientul este obligat sã prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cãrora se fac menţiunile prevãzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni publici.";
- Art. 19 alin. (1) şi (3): "(1) Procesul-verbal se semneazã pe fiecare paginã de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se aflã de faţã, refuzã sau nu poate sã semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sã fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnãtura acestuia. [...]
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.";
- Art. 26 alin. (3): "În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuzã sã semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţãrii de platã se face de cãtre agentul constatator în termen de cel mult o lunã de la data încheierii.";
- Art. 28: "(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor aceastã posibilitate trebuie menţionatã în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep sã curgã de la miezul nopţii zilei urmãtoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitãţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achitã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritãţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate sã administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cãrei razã acestea funcţioneazã, de cetãţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul sãvârşirii contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţã se predã de cãtre contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştã organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).
(3) Amenzile contravenţionale pot fi achitate şi prin intermediul instrumentelor de platã electronicã în cadrul Ghişeului virtual de plãţi, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic Naţional. În acest caz:
a) achitarea unei amenzi contravenţionale se dovedeşte prin prezentarea extrasului de cont al plãtitorului sau a dovezii de platã emise de Ghişeul virtual de plãţi, aceasta specificând data şi ora efectuãrii plãţii;
b) se eliminã obligativitatea pentru plãtitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de platã emisã de Ghişeul virtual de plãţi cãtre agentul constatator sau organul din care acesta face parte.";
- Art. 29: "Dispoziţiile art. 28 se aplicã şi în cazurile prevãzute la art. 10 alin. (2), dacã contravenientul achitã jumãtate din minimul amenzii prevãzute de actul normativ pentru fiecare dintre contravenţiile constatate, fãrã ca prin totalizare sã se depãşeascã maximul prevãzut pentru contravenţia cea mai gravã."
- Art. 33 alin. (1): "Judecãtoria va fixa termen de judecatã, care nu va depãşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, dupã caz, a persoanei care a fãcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricãror alte persoane în mãsurã sã contribuie la rezolvarea temeinicã a cauzei.";
- Art. 34 alin. (1): "Instanţa competentã sã soluţioneze plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacã aceştia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirii stabilite, precum şi asupra mãsurii confiscãrii."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 73 alin. (3) lit. k), potrivit cãrora domeniul contenciosului administrativ se reglementeazã prin lege organicã, şi ale art. 115 alin. (1) - Delegarea legislativã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a pronunţat în numeroase cazuri asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã.
Astfel, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 8 octombrie 2003, sau Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, statuând cã utilizarea de cãtre legiuitor a noţiunii de "contravenient" nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovãţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie. De asemenea, Curtea a reţinut cã din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu rezultã rãsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabã, exercitarea dreptului la apãrare. În acest sens, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, s-a statuat cã "procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucurã de prezumţia de legalitate, însã, atunci când este formulatã o plângere împotriva acesteia, este contestatã chiar prezumţia de care se bucurã. În acest caz, instanţa de judecatã competentã va administra probele prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflãrii adevãrului. [...] instanţele de judecatã nu pot face aplicarea strictã a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contrã, chiar ele trebuie sã manifeste un rol activ pentru aflarea adevãrului, din moment ce contravenţia intrã sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate susţine rãsturnarea sarcinii probei".
Tot astfel, prin Decizia nr. 787 din 3 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 4 august 2008, Curtea a reţinut cã, "deşi în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor existã şi prevederi specifice materiei contenciosului administrativ, aceasta nu conduce la transformarea tuturor dispoziţiilor ordonanţei menţionate în prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge la completarea Constituţiei, care reglementeazã expres şi limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, printre care nu figureazã dispoziţiile legale privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. În sensul art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţie, prin contencios administrativ se înţelege acea modalitate prin care, prin intermediul justiţiei, cetãţenii sunt apãraţi de eventualele abuzuri ale autoritãţilor administraţiei publice, adicã ale primarilor, consiliilor locale, prefecţilor, miniştrilor şi ale Guvernului însuşi. Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. În schimb, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cuprinde reglementãri al cãror scop îl constituie sancţionarea unor comportamente care aduc atingere acelor valori sociale care, deşi nu se bucurã de protecţia legii penale, trebuie apãrate prin mijloace extrapenale. Aşa cum aratã şi autorul excepţiei în critica de neconstituţionalitate extrinsecã a ordonanţei, Curtea Constituţionalã a statuat, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, cã "contravenţiile au fost scoase de sub incidenţa legii penale şi au fost supuse unui regim administrativ". Scoaterea acestora din domeniul ilicitului penal nu echivaleazã însã cu introducerea lor sub cupola Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Aceasta este o lege care, aşa cum s-a precizat mai sus, are în vedere raporturile stabilite între cetãţean şi autoritãţile publice prin acte administrative, iar nu prin încãlcarea conduitei prescrise printr-un act normativ."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte în jurisprudenţa invocatã îşi menţin valabilitatea.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Nuşa Avram în Dosarul nr. 4.415/94/2010 al Judecãtoriei Buftea.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
