Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.044 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor cap. IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 20 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Dionisie Manolachi în Dosarul nr. 1.046/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.718D/2010.
La apelul nominal se prezintã partea Compania Naţionalã "Poşta Românã" - S.A., reprezentatã prin consilierul juridic Mariana Stancu. Lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 298D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi 18 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Silvia Mãrunţelu în Dosarul nr. 13.286/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 386D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Constantin Cojocaru în Dosarul nr. 3.800/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 416D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Vasile Crãciunescu în Dosarul nr. 37.951/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.718D/2010, nr. 298D/2011, nr. 386D/2011 şi nr. 416D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Companiei Naţionale "Poşta Românã" - S.A. nu se opune conexãrii dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 298D/2011, nr. 386D/2011 şi nr. 416D/2011 la Dosarul nr. 3.718D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Companiei Naţionale "Poşta Românã" - S.A., care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând, de asemenea, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.046/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional.
Excepţia a fost ridicatã de Dionisie Manolachi cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de concediere.
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 13.286/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi 18 din Legea nr. 329/2009.
Excepţia a fost ridicatã de Silvia Mãrunţelu cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
Prin Decizia nr. 167/2011 din 17 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 3.800/99/2010, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009.
Excepţia a fost ridicatã de Constantin Cojocaru cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 687/CA din 7 septembrie 2010, pronunţatã de Tribunalul Iaşi.
Prin Încheierea din 7 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 37.951/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009.
Excepţia a fost ridicatã de Vasile Crãciunescu cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textele de lege criticate, care interzic cumulul salariului cu pensia care trece peste un anumit plafon, afecteazã drepturi fundamentale precum dreptul la muncã, dreptul de proprietate privatã şi dreptul la un nivel de trai decent. În acest sens, aratã cã aceastã mãsurã are ca efect diminuarea veniturilor persoanelor aflate în aceastã situaţie. De asemenea, considerã cã statul nu poate impune unilateral încetarea contractului de muncã pentru motive care nu au fost prevãzute iniţial în acest contract şi pentru aspecte care nu au nicio legãturã cu raporturile de muncã existente. În acelaşi sens, aratã cã textele de lege criticate sunt contrare principiului neretroactivitãţii legii civile. Textele de lege criticate sunt, în acelaşi timp, discriminatorii, creând un tratament diferenţiat între persoanele care cumuleazã pensia cu salariul în funcţie de persoana angajatorului, cât şi între persoanele care pot cumula pensia cu salariul şi cele care nu pot face acest lucru din cauza cuantumului pensiei. Totodatã, aratã cã sunt defavorizate persoanele care au o pregãtire profesionalã superioarã şi au depus o muncã mai îndelungatã şi de o mai bunã calitate. De asemenea, considerã cã restrângerea exerciţiului drepturilor amintite s-a fãcut fãrã respectarea condiţiilor prevãzute de art. 53 din Constituţie, aceastã mãsurã nefiind proporţionalã cu scopul urmãrit şi neavând caracter temporar. Mai aratã cã sunt încãlcate şi dispoziţii ale Codului muncii şi ale Legii nr. 179/2004, precum şi dispoziţiile internaţionale care consacrã dreptul la muncã şi considerã cã instanţa de judecatã ar trebui sã facã aplicarea directã a acestor dispoziţii. În sfârşit, considerã cã legiuitorul ar fi putut prevedea o reducere a cuantumului drepturilor obţinute, dar nu renunţarea la acestea.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 1.046/3/2010, aratã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În schimb, în Dosarul nr. 13.286/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale, având în vedere obiectul acestui dosar, în care se solicitã ca instanţa de judecatã sã înlãture discriminarea dintre persoanele care cumuleazã pensia cu salariul în sistem public faţã de cele care cumuleazã aceleaşi venituri în sistemul privat, se abţine de la exprimarea punctului de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate raportate la art. 16 din Constituţie, întrucât considerã cã aceasta ar reprezenta o antepronunţare. De asemenea, deoarece în cazul criticilor privind încãlcarea dreptului de proprietate privatã se solicitã instanţei aplicarea directã a unor acte internaţionale, instanţa nu îşi exprimã opinia. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la încãlcarea dreptului la muncã, considerã cã acest drept fundamental este afectat.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale, în Dosarul nr. 37.951/3/2010, arãtând cã a fost sesizatã pe fondul cauzei cu problema care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, nu îşi expune opinia asupra acesteia, întrucât aceasta ar echivala cu o antepronunţare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009.
Autorii excepţiei considerã cã aceste texte de lege contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 41 privind dreptul la muncã, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privatã, art. 45 privind libertatea economicã, art. 47 referitor la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi şi art. 148 alin. (2) şi (4) referitor la caracterul obligatoriu al reglementãrilor comunitare. De asemenea, considerã cã sunt încãlcate şi prevederile art. 20 din Constituţie, prin raportare la dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale referitor la dreptul la muncã, ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale Protocolului nr. 12 la aceeaşi convenţie, ale Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, ale Tratatului privind Uniunea Europeanã şi ale Cãrţii Sociale Europene, dispoziţii care consacrã dreptul la muncã, interzicerea discriminãrii şi egalitatea în drepturi, precum şi dreptul de proprietate. De asemenea, autorii excepţiei invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate prin prisma aceloraşi critici şi în raport cu aceleaşi texte din Constituţie ca şi cele invocate în prezenta cauzã. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, şi prin Decizia nr. 366 din 22 martie 2011*), aflatã în curs de publicare, Curtea a reţinut cã "dispoziţiile cap. IV din lege sunt constituţionale în mãsura în care acestea nu se referã la persoanele pentru care durata mandatului este stabilitã expres prin Constituţie." În acest sens a subliniat faptul cã dispoziţiile de lege criticate "oferã persoanelor care au calitatea de pensionari cumularzi sau care devin pensionari cumularzi dreptul de a opta între continuarea activitãţii în baza contractului individual de muncã, raportului de serviciu sau a actului de numire şi deci a realiza venituri salariale sau asimilate acestora şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire". De asemenea, a arãtat cã "ceea ce determinã critica textelor legale nu este interdicţia cumulului în sine în cazurile prevãzute de art. 17 alin. (1) teza a doua, ci nivelul pensiei pânã la care se poate cumula şi peste care nu mai este permis acest cumul. Sub acest aspect, Curtea a statuat cã: "Nicio dispoziţie constituţionalã nu împiedicã legiuitorul sã suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea mãsurã sã se aplice în mod egal pentru toţi cetãţenii, iar eventualele diferenţe de tratament [...] sã aibã o raţiune licitã."" (Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005). În concluzie, a reţinut cã "mãsura adoptatã este proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi este aplicatã în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei."
-------
*) Decizia nr. 366 din 22 martie 2011 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011.
Cât priveşte critica raportatã la dispoziţiile art. 15 din Constituţie, Curtea a arãtat cã "prevederile de lege criticate nu afecteazã însãşi existenţa dreptului la pensie dobândit potrivit legii, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci reglementeazã condiţiile exercitãrii acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economicã care a impus adoptarea unor mãsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicãrii, sã conducã la reducerea efectelor sale şi sã creeze premisele relansãrii economiei naţionale."
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale care consacrã obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent, Curtea a reţinut cã acest drept nu are un conţinut concret, determinat, ci trebuie apreciat concret, în funcţie de împrejurãrile social-economice în care se manifestã acest rol al statului, iar contextul economico-social justificã mãsurile criticate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cât priveşte criticile privind existenţa unor necorelãri legislative, Curtea reţine cã, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constituţionalitatea unor dispoziţii de lege se poate analiza doar prin raportare la prevederile Constituţiei, iar nu şi în raport cu alte acte normative, subordonate Legii fundamentale.
De asemenea, aplicarea directã a unor dispoziţii internaţionale de cãtre instanţa de judecatã nu poate constitui obiectul analizei instanţei de contencios constituţional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Dionisie Manolachi, Silvia Mãrunţelu şi de Vasile Crãciunescu în dosarele nr. 1.046/3/2010, nr. 13.286/3/2010 şi nr. 37.951/3/2010 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi de Constantin Cojocaru în Dosarul nr. 3.800/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
