Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.042 din 14 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 28 septembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent învedereazã Curţii cã pãrţile Organizaţia Judeţeanã Mehedinţi a Partidului Social Democrat şi Ionela Mazilu au transmis la dosar note scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei, precizând cã nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei pe care Curtea Constituţionalã a dezvoltat-o deja cu privire la textele de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.066/101/2009, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicatã de Liviu Gabriel Nicolicea într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecãtoreascã încalcã principiul egalitãţii în drepturi, accesul liber la o justiţie imparţialã şi dreptul la apãrare, deoarece prevãd douã modalitãţi diferite de organizare judecãtoreascã a completelor de judecatã pentru soluţionarea cauzelor în primã instanţã, fãrã sã existe vreo justificare pentru aceastã delimitare. Astfel, în materia dreptului comun este reglementat sistemul judecãtorului unic în primã instanţã, care poate fi supus arbitrariului, "sporind incertitudinea în care se gãsesc pãrţile" prin "întârzierea reinstaurãrii legalitãţii". În schimb, în domeniul conflictelor de muncã şi al asigurãrilor sociale este prevãzut sistemul colegial, format din 2 judecãtori şi 2 asistenţi judiciari, care este, în opinia autorului excepţiei, de naturã sã asigure garanţia imparţialitãţii justiţiei şi pronunţarea unor soluţii unitare.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se susţine cã acestea încalcã principiul autonomiei locale, deoarece mandatul unui consilier judeţean, care, organizatoric şi funcţional, compune consiliul judeţean - persoanã juridicã de drept public şi autoritate localã aleasã - înceteazã de drept, înainte de termen, ca efect al pierderii calitãţii de membru al unui partid politic, prin decizia unilateralã a acestei formaţiuni politice. Or, aceasta nu are un drept de revocare a mandatului, de vreme ce comunitatea, şi nu partidul politic, este cea care l-a ales în funcţia de consilier judeţean.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia asupra excepţiei, aratã cã aceasta este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Dispoziţiile <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , stabilind, de principiu, compunerea completului de judecatã pentru judecarea cauzelor în primã instanţã, apel şi recurs, nu reprezintã altceva decât aplicarea prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". În plus, legislaţia cuprinde norme de procedurã civilã şi penalã care reglementeazã mijloace menite sã garanteze o judecatã corectã, imparţialã şi echitabilã, inclusiv prin folosirea cãilor legale de atac. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , se aratã cã acestea reglementeazã doar un aspect ce ţine de statutul consilierilor locali şi judeţeni, şi anume cazurile de încetare a mandatului, astfel cã nu au legãturã cu principiul autonomiei locale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitat ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost introduse prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã:
"(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primã instanţã a judecãtoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecã în complet format dintr-un judecãtor, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncã şi de asigurãri sociale."
- <>Art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali:
"(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: (...)
h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) care consacrã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizãrii, autonomei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice şi ale art. 122 alin. (2) potrivit cãrora "Consiliul judeţean este ales şi funcţioneazã în condiţiile legii". Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 3 pct. 1 şi 2 din Carta europeanã a autonomiei locale, referitoare la conceptul de autonomie localã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã a examinat conformitatea dispoziţiilor <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã faţã de normele constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, precum şi prin <>Decizia nr. 339 din 25 martie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut cã, potrivit dispoziţiilor art. 124 alin. (3) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar stabilirea competenţei şi a procedurii de judecatã este atributul exclusiv al legiuitorului.
Curtea a statuat cã, în aplicarea acestor din urmã prevederi constituţionale, legiuitorul stabileşte componenţa completului de judecatã şi conduita pe care trebuie sã o aibã acesta la soluţionarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituţia, cât şi legea privind organizarea judiciarã stabilesc, sub aspectul imparţialitãţii, dreptul şi obligaţia judecãtorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecatã desfãşurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care existã dubii cu privire la imparţialitatea judecãtorului în primã instanţã, existã mijloace de apãrare prevãzute de lege care asigurã suficiente garanţii pentru o judecatã echitabilã şi imparţialã.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, Curtea a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, observând cã normele constituţionale care instituie principiile de bazã ale administraţiei publice locale nu au incidenţã în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, având ca obiect un text referitor la încetarea calitãţii de consilier local sau judeţean.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate şi motivele care au stat la baza acesteia îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
