Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.041 din 14 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 si art. 278^1 din Codul de procedura penala
DECIZIE nr. 1.041 din 14 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278 şi <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 659 din 3 octombrie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Lãzãroiu - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Marinela Mincã - procuror Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278 şi <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã , excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu, în Dosarul nr. 1.825/256/2008 al Judecãtoriei Medgidia, şi de CristinaMihaela Radu, în Dosarul nr. 1.308/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 345D/2009 şi nr. 473D/2009 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 473D/2009 la Dosarul nr. 345D/2009, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 15 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.825/256/2008, Judecãtoria Medgidia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã . Excepţia a fost ridicatã de instanţã, din oficiu, cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de aplicare a unei amenzi judiciare. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.308/44/2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278şi <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã . Excepţia a fost ridicatã de Cristina-Mihaela Radu cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei ordonanţe a procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Galaţi. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textele de lege criticate încalcã egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât nu prevãd posibilitatea atacãrii în faţa judecãtorului şi a altor acte ale procurorului, în afara rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecatã. Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã apreciazã cã <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã , întrucât reglementeazã posibilitatea atacãrii în faţa judecãtorului doar a rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã, se aflã în neconcordanţã cu prevederile constituţionale potrivit cãrora toate persoanele sunt egale în faţa legii. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorii excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la <>Deciziile Curţii Constituţionale nr. 598/2005 , <>nr. 36/2007 , <>nr. 232/2007 , <>nr. 248/2007 , <>nr. 751/2007 şi <>nr. 697/2008 . Aratã cã, în plus, critica de neconstituţionalitate este formulatã din perspectiva unei omisiuni de reglementare. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 278 şi <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã . Prevederile <>art. 278 din Codul de procedurã penalã au fost modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea <>Codului de procedurã penalã şi a unor legi speciale (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003), iar prin <>Legea nr. 480/2004 pentru modificarea şi completarea <>Codului de procedurã penalã (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004) legiuitorul a dat un nou cuprins dispoziţiilor alineatului 3 şi a introdus alineatul 3^1. De asemenea, prevederile <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea <>Codului de procedurã penalã , precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Astfel, textele de lege criticate au urmãtorul cuprins: - Art. 278: "Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie. În cazul când mãsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de cãtre aceştia, plângerea se rezolvã de procurorul ierarhic superior. În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau al ordonanţei ori, dupã caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţã sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2. Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţioneazã plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmãririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã ori de încetare a urmãririi penale, se comunicã persoanei care a fãcut plângerea şi celorlalte persoane interesate. Dispoziţiile art. 275-277 se aplicã în mod corespunzãtor."; - Art. 278^1 : "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu. În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile. Dosarul va fi trimis de parchet judecãtorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Persoana faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale, precum şi persoana care a fãcut plângerea se citeazã. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedicã soluţionarea cauzei. Când judecãtorul considerã cã este absolut necesarã prezenţa persoanei lipsã, poate lua mãsuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie. La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecãtorul dã cuvântul persoanei care a fãcut plângerea, persoanei faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale şi apoi procurorului. Judecãtorul, soluţionând plângerea, verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate. Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã; b) admite plângerea, prin sentinţã, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmãririi penale, dupã caz. Judecãtorul este obligat sã arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodatã faptele şi împrejurãrile ce urmeazã a fi constatate şi prin care anume mijloace de probã; c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac aplicându-se în mod corespunzãtor. În cazul prevãzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referã alin. 1. Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacatã cu recurs de procuror, de persoana care a fãcut plângerea, de persoana faţã de care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale, precum şi de orice altã persoanã ale cãrei interese legitime sunt vãtãmate. În situaţia prevãzutã în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa cãreia judecãtorul, prin hotãrâre definitivã, a decis cã nu este cazul sã se înceapã ori sã se redeschidã urmãrirea penalã nu mai poate fi urmãritã pentru aceeaşi faptã, afarã de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurãri noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmãrire penalã şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevãzute în art. 10. Judecãtorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Plângerea greşit îndreptatã se trimite organului judiciar competent." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale <>art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale <>art. 126 privind instanţele judecãtoreşti, precum şi ale <>art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern raportate la prevederile <>art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii excepţiei solicitã, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul de a reglementa posibilitatea atacãrii în faţa judecãtorului nu numai a rezoluţiilor sau ordonanţelor de netrimitere în judecatã, ci şi a altor acte ale procurorului. O asemenea solicitare nu intrã, însã, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedurã penalã urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã. Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUŢIONALÃ În numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278 şi <>art. 278^1 din Codul de procedurã penalã , excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu, în Dosarul nr. 1.825/256/2008 al Judecãtoriei Medgidia şi de Cristina-Mihaela Radu în Dosarul nr. 1.308/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puicã -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
