Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.038 din 9 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 7 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Maria Di Valentin în Dosarul nr. 7.621/1/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 25 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţã de la acea datã, când Curtea, la cererea reprezentantului autorului excepţiei, pentru a depune concluzii scrise, a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 9 iulie 2009.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.621/1/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Maria Di Valentin.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece restrânge sensul noţiunii de "lege" la acela de "lege în sens formal" şi cã atribuie instanţelor de drept comun competenţa de a sustrage legile "în sens material", cum ar fi jurisprudenţa constantã a instanţelor judecãtoreşti, de la controlul de constituţionalitate.
La termenul de judecatã a excepţiei, în şedinţa publicã, precum şi în concluziile scrise depuse ulterior la dosarul cauzei, s-a mai susţinut cã, în realitate, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost ridicate douã excepţii de neconstituţionalitate: o excepţie substanţialã, cu privire la care Curtea Constituţionalã nu a fost sesizatã, şi o excepţie "vehicul", care a fost înaintatã Curţii Constituţionale. Excepţia substanţialã, având ca obiect "practica judiciarã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal, inauguratã prin Decizia nr. 2.307 din 4 iunie 2008", se fundamenteazã pe dispoziţiile art. 20 din Constituţie, care permit Curţii Constituţionale ca, în temeiul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, sã examineze legea atât în sens formal, cât şi material, în aceastã din urmã accepţiune a legii intrând şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care contrazice deciziile Curţii Constituţionale. În concluzie, se solicitã "admiterea ambelor excepţii de neconstituţionalitate".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, acesta îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii, dispoziţiile <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.
În plus, în susţinerile orale din şedinţa publicã, precum şi în concluziile scrise depuse la dosarul Curţii Constituţionale, s-a mai invocat şi excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect "practica judiciarã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal, inauguratã prin Decizia nr. 2.307 din 4 iunie 2008". În ceea ce priveşte aceastã excepţie, Curtea constatã cã nu a fost legal sesizatã, întrucât, potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentalã, Curtea Constituţionalã se pronunţã numai "asupra excepţiilor de neconstituţionalitate [...] ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial" iar, conform <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi [...]".
Astfel fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora: "(1) Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
[...] (6) Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Se susţine cã aceste prevederi legale sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a pronunţat în numeroase rânduri asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate în prezenta cauzã. Astfel, printr-o serie de decizii, aşa cum sunt <>Decizia nr. 690 din 20 decembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 3 februarie 2006 şi <>Decizia nr. 688 din 12 iunie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 28 iulie 2008, pentru considerentele acolo reţinute, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 . Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea.
De altfel, prin criticile formulate în prezenta cauzã se solicitã, în realitate, modificarea dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , apreciate de autorul excepţiei ca având un caracter restrictiv. Asemenea critici nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederea supusã controlului.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Maria Di Valentin în Dosarul nr. 7.621/1/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
