Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.030 din 9 octombrie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, precum si ale   art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.030 din 9 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, precum si ale art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 6 noiembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, precum şi ale <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Constantin Conţac, Liviu-Constantin Conţac şi Ioan Andrici în Dosarul nr. 2.824/40/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde reprezentantul autorilor excepţiei, domnul avocat Constantin Florea din cadrul Baroului Bucureşti.
Având cuvântul, acesta solicitã admiterea excepţiei astfel cum a fost formulatã, expunând pe larg motivele de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 şi ca inadmisibilã în ceea ce priveşte <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 , acest din urmã text legal fiind abrogat prin <>Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.824/40/2007, Tribunalul Braşov - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, precum şi ale <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Constantin Conţac, Liviu-Constantin Conţac şi Ioan Andrici.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã mai întâi cã se doreşte a se supune cercetãrii procesul legislativ de adoptare a actelor normative din care fac parte textele de lege criticate, pentru a se vedea dacã sunt îndeplinite cerinţele constituţionale pentru adoptarea legilor organice. Referitor la <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 , se mai aratã cã "nu individualizeazã în mod concret, în spiritul unei reglementãri legislative a unei infracţiuni, elementele constitutive ale infracţiunii, pedeapsa şi regimul juridic al acesteia" şi, ca urmare, nu îndeplineşte condiţiile privind caracterul previzibil şi accesibil al legii. În plus, acelaşi text de lege realizeazã o dublã incriminare "prin raportare la o incriminare despre care se spune cã existã deja în <>Legea nr. 656/2002 ", ceea ce, în opinia autorilor excepţiei, "conduce la ideea inegalitãţii de tratament juridic faţã de diferiţii ipotetici subiecţi ai acestor infracţiuni, încãlcându-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie". În sfârşit, cu privire la <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 , se mai aratã cã încalcã dispoziţiile art. 16 din Constituţie prin aceea cã reitereazã infracţiunea de fals în declaraţii, care are o existenţã de sine stãtãtoare în Codul penal.
Tribunalul Braşov - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã "reglementãrile ce fac obiectul excepţiei nu realizeazã o dublã incriminare, ci vin sã analizeze infracţiunile prevãzute în norma generalã - în cazul infracţiunii prevãzute de art. 292 din Codul penal - ori într-o altã lege specialã-pentru infracţiunea prevãzutã de Legea nr. 656/2000 -, sã le explice şi sã le aplice referitor la situaţia subiectului activ calificat".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã în ceea ce priveşte <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 , text abrogat la data ridicãrii excepţiei, şi neîntemeiatã în ceea ce priveşte <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 . Cu privire la aceste din urmã dispoziţii legale, se aratã cã nu încalcã niciuna dintre prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
<>Art. 36 din Legea nr. 115/1996 [abrogat la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate prin cap. VIII, <>art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 25 mai 2007] avea urmãtorul cuprins: "Fapta persoanelor prevãzute la art. 2, de a face declaraţii de avere care nu corespund adevãrului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal."
<>Art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 are urmãtorul cuprins: "În înţelesul prezentei legi, urmãtoarele infracţiuni sunt în legãturã directã cu infracţiunile de corupţie, cu infracţiunile asimilate acestora sau cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene: [...] e) infracţiunile de spãlare a banilor, prevãzute în <>Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organicã a infracţiunilor, pedepselor şi regimului executãrii acestora şi ale art. 76 alin. (1) referitoare la adoptarea legilor organice şi a hotãrârilor privind regulamentele Camerelor. Se invocã totodatã dispoziţiile art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor şi a libertãţilor fundamentale - Nicio pedeapsã fãrã lege, coroborate cu art. 11 şi art. 20 din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, se constatã cã acesta era abrogat la data ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate prin cap. VIII, <>art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã, în temeiul <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãruia "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia".
II. În ceea ce priveşte <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 , se constatã cã acesta defineşte, în acord cu raţiuni evidente de politicã penalã, una din categoriile de infracţiuni în legãturã directã cu cele de corupţie ori cu cele asimilate acestora, şi anume infracţiunea de spãlare a banilor sãvârşitã în anumite circumstanţe. Critica autorului excepţiei este fundamentatã între altele pe încãlcarea principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii. Or, dispoziţiile legale criticate nu conţin nicio dispoziţie de naturã a afecta acest drept, ele aplicându-se fãrã discriminãri tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei contestate. De asemenea, textul de lege criticat stabileşte toate elementele constitutive ale infracţiunii pe care o reglementeazã, astfel cã nu poate reţine contrarietatea lui faţã de dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cãruia "Nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii", şi de cele ale art. 7 din Convenţie - Nicio pedeapsã fãrã lege, coroborat cu art. 11 şi 20 din Constituţie. Astfel, în cauza Wingrove contra Marii Britanii din 25 noiembrie 1996, Curtea de la Strasbourg a decis cã legea internã pertinentã, care înglobeazã atât dreptul scris, cât şi pe cel nescris, trebuie sã fie formulatã cu o precizie suficientã pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sã prevadã într-o mãsurã rezonabilã, în circumstanţele speţei, circumstanţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Or, nu se poate susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de o astfel de cerinţã, deoarece acestea nu fac altceva decât sã incrimineze infracţiunile de spãlare a banilor, prevãzute în <>Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spãlãrii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din sãvârşirea unor infracţiuni de corupţie, a unor infracţiuni asimilate acestora sau cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene. Aşa fiind, se constatã cã dispoziţiile criticate conţin suficiente repere pentru a se putea considera cã acestea sunt "previzibile" şi suficient de clare în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia. În consecinţã, şi sub acest aspect excepţia urmeazã a fi respinsã.
Cât priveşte aspectele de neconstituţionalitate extrinsecã invocate, se constatã cã în jurisprudenţa sa Curtea Constituţionalã a respins excepţii de neconstituţionalitate ale <>Legii nr. 78/2000 , criticatã în raport de prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentalã. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 253 din 6 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, sau <>Decizia nr. 315 din 13 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, ale cãror considerente de principiu sunt valabile şi în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 .

Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, excepţie invocatã de Constantin Conţac, Liviu-Constantin Conţac şi Ioan Andrici în Dosarul nr. 2.824/40/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia penalã.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de aceiaşi autori în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta
________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016