Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.028 din 29 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2013
Petre Lăzăroiu - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată de Gabriel Emilian Constantin în Dosarul nr. 4.455/114/2011 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.099D/2012.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere modul de formulare a acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.455/114/2011, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Gabriel Emilian Constantin într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă ca prescrisă acţiunea formulată de acesta.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia se limitează la a enumera textele constituţionale şi convenţionale pretins a fi încălcate şi nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept prin instituirea unor termene nu constituie o restrângere a drepturilor acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Prin condiţionarea valorificării unui drept de exercitarea sa într-un anumit termen nu s-a urmărit restrângerea accesului la justiţie, ci instaurarea unui climat de ordine necesar exercitării dreptului constituţional prevăzut la art. 21 din Constituţie. Instanţa mai opinează că stabilirea unui anumit termen în cadrul căruia trebuie valorificat un drept nu reprezintă o încălcarea a dreptului constituţional la apărare. De asemenea, instanţa mai arată că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici prevederilor convenţionale menţionate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat şi reţinut de Curtea Constituţională, spre exemplu în deciziile sale nr. 883 din 16 iunie 2009 şi nr. 216 din 13 martie 2007.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960.
La data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. De asemenea, cu aceeaşi dată, potrivit art. 230 lit. p) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, se abrogă Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă. În Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescripţia extinctivă este reglementată în cartea a VI-a "Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor".
Însă, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora "Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor", precum şi ale art. 9 pct. 4 referitor la art. 6 din Codul civil, care prevede la alin. (4) că "Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit", coroborate cu cele ale art. 4, art. 5 şi ale cap. VIII - Dispoziţii cu privire la Cartea a VI-a "Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor" din legea menţionată, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă care şi-au produs efectele faţă de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit principiului tempus regit actum. De asemenea, Curtea reţine că din notele scrise depuse de autorul excepţiei de neconstituţionalitate la dosarul cauzei rezultă că acesta critică în fapt doar dispoziţiile alin. 1 al art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dispoziţie legală asupra căreia Curtea Constituţională urmează a se pronunţa, care au următorul cuprins: "Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) şi (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie, precum şi prevederilor art. 1 privind obligaţia statelor de a respecta drepturile omului, art. 6 privind accesul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 referitor la interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 18 referitor la limitarea folosirii restrângerilor drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate, întrucât nu indică motivele pentru care dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate, iar simpla enumerare în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a acestora nu este de natură să satisfacă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Având în vedere acest aspect, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, "sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, excepţie ridicată de Gabriel Emilian Constantin în Dosarul nr. 4.455/114/2011 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2012.
PREŞEDINTE,
PETRE LĂZĂROIU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
