Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.023 din 14 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 63 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 5 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 57 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicatã de Nicolae Guguştea în Dosarul nr. 8.524/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia pentru minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã, la dosar, autorul excepţiei a depus note scrise prin care solicitã judecarea în lipsã, prilej cu care reitereazã o serie de argumente în sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 8.524/63/2009, Tribunalul Dolj - Secţia pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 57 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicatã de Nicolae Guguştea într-o cauzã civilã având ca obiect nulitate adopţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 57 din Legea nr. 273/2004 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3), care garanteazã accesul liber la justiţie al oricãrei persoane pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi intereselor sale legitime, întrucât îngrãdesc acestuia dreptul de a solicita în instanţã constatarea nulitãţii adopţiei.
Tribunalul Dolj - Secţia pentru minori şi familie considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textul de lege criticat fiind în concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia la data sesizãrii instanţei de contencios constituţional, îl constituiau prevederile <>art. 57 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004.
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, acest act normativ a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009 şi, ca urmare a renumerotãrii textelor, art. 57 a devenit art. 63 din lege, cu acelaşi conţinut.
Ca atare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate asupra cãruia Curtea urmeazã a se pronunţa îl constituie prevederile <>art. 63 din Legea nr. 273/2004, care au urmãtorul conţinut:
"Art. 63. - Acţiunea în declararea nulitãţii adopţiei aparţine oricãrei persoane interesate. Dupã dobândirea de cãtre adoptat a capacitãţii depline de exerciţiu, acţiunea aparţine numai acestuia."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentalã şi având motivãri similare.
În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 1.327 din 13 octombrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 10 decembrie 2009, sau <>Decizia nr. 73 din 21 ianuarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat cã reglementarea legalã criticatã nu contravine art. 21 din Legea fundamentalã.
Prin aceste decizii, Curtea a constatat cã "<>Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei stabileşte, cu valoare de regulã de bazã a adopţiei, principiul interesului superior al copilului. Legea prevede expres acest principiu în cap. I intitulat «Dispoziţii generale», art. 2 lit. a) şi în art. 5 alin. (1) referitor la condiţiile de fond ale adopţiei. Luând în considerare principiul menţionat, legea defineşte nulitatea adopţiei ca o sancţiune juridicã subordonatã ocrotirii interesului superior al copilului.
Astfel, stabilind în primul alineat al art. 62 cã adopţia este nulã, dacã a fost încheiatã în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încãlcarea oricãror condiţii de fond sau de formã prevãzute de lege, legea instituie în cel de-al doilea alineat al aceluiaşi articol norma dupã care instanţa va putea respinge cererea de declarare a nulitãţii adopţiei, dacã va constata cã menţinerea adopţiei este în interesul celui adoptat."
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a constatat cã "legiuitorul a instituit o nulitate sub condiţie - aceea ca menţinerea adopţiei sã fie în interesul superior al copilului - şi cã aceastã sancţiune juridicã nu poate fi caracterizatã ca o nulitate absolutã. Reglementarea în acest mod a nulitãţii adopţiei nu contravine normelor şi principiilor Constituţiei, ci, dimpotrivã, având în vedere scopul adopţiei (...), şi anume creşterea şi educarea copilului într-un mediu familial, este pe deplin concordantã cu art. 49 alin. (1) din Legea fundamentalã, în conformitate cu care «Copiii şi tinerii se bucurã de un regim special de protecţie şi de asistenţã în realizarea drepturilor lor»".
Aşa fiind, Curtea reţine cã reglementarea, prin dispoziţiile cuprinse în textul de lege criticat, a exercitãrii acţiunii în declararea nulitãţii adopţiei reprezintã o consecinţã fireascã a modului în care legiuitorul a conceput şi a definit nulitatea adopţiei, ca o sancţiune juridicã subordonatã ocrotirii interesului superior al copilului. În condiţiile în care adoptatul dobândeşte capacitatea deplinã de exerciţiu nu mai este necesar ca interesul superior al acestuia sã fie apãrat pe calea intentãrii de cãtre orice persoanã interesatã a unei cereri de declarare a nulitãţii adopţiei şi nici pe calea aprecierii de cãtre instanţa de judecatã a interesului lui de a se menţine adopţia. A admite cã, şi dupã ce adoptatul a devenit major, exercitarea acţiunii de declarare a adopţiei ar putea fi exercitatã de altã persoanã echivaleazã cu nerecunoaşterea aptitudinii celui în cauzã de a-şi identifica propriul interes şi, deci, cu negarea capacitãţii lui de exerciţiu.
Prin urmare, Curtea constatã cã nu se poate primi susţinerea potrivit cãreia reglementarea criticatã este de naturã sã restrângã accesul la justiţie al persoanelor interesate, altele decât adoptatul cu deplinã capacitate de exerciţiu, întrucât accesul la justiţie implicã un interes legitim, iar, în cazul analizat, interesul legitim de declarare a nulitãţii adopţiei sau de menţinere a acesteia aparţine în exclusivitate adoptatului.
Întrucât nu au apãrut împrejurãri noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţia adoptatã în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 63 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicatã de Nicolae Guguştea în Dosarul nr. 8.524/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia pentru minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
