Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.020 din 9 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 10 septembrie 2009
DECIZIE nr. 1.020 din 9 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 10 septembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Aversa" - S.A. din Bucureşti, prin administrator special Nicolae Nãstase, în Dosarul nr. 25.437/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de administratorul judiciar "Activ lichidator IPURL", care solicitã acordarea unui nou termen în vedere efectuãrii citãrii autorului excepţiei la administratorul special, arãtând cã prin Încheierea din 8 martie 2007, pronunţatã de Tribunalul Bucureşti - Judecãtorul-sindic în Dosarul nr. 15.535/3/2006, a fost redatã conducerea societãţii "Aversa" - S.A., aceastã conducere fiind asiguratã de cãtre administratorul special Nicolae Nãstase.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea acestei cereri, arãtând cã procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen şi refacere a procedurii de citare, reţinând cã citarea autorului excepţiei s-a fãcut în mod corect la administratorul judiciar "Activ lichidator IPURL", întrucât Societatea Comercialã "Aversa" - S.A. se aflã în procedura prevãzutã de <>Legea nr. 85/2006 , fapt reţinut, de altfel, şi de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã în Încheierea din 24 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 25.437/3/2007.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu face decât sã întãreascã protecţia drepturilor şi intereselor acţionarilor.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 25.437/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Aversa" - S.A. din Bucureşti, prin administrator special Nicolae Nãstase.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este contrar prevederilor <>art. 16 alin. (1) şi (2) , <>art. 44 alin. (2) şi <>art. 45 din Constituţie . În acest sens, aratã cã, între data de referinţã despre care vorbeşte <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 şi data desfãşurãrii şedinţelor adunãrii generale a acţionarilor, nu este interzisã tranzacţionarea acţiunilor, astfel cã o persoanã fizicã sau juridicã ce devine proprietarul unui pachet de acţiuni în aceastã perioadã nu are dreptul de a fi înştiinţatã de şedinţa adunãrii generale, nu are dreptul sã participe sau sã voteze în cadrul şedinţei, deşi deţine proprietatea asupra unor acţiuni. Or, proprietatea asupra pachetului de acţiuni trebuie ocrotitã de lege în mod egal, indiferent de momentul la care se transferã dreptul de proprietate, înainte de data de referinţã sau dupã aceastã datã. Proprietarului unui pachet de acţiuni, devenit astfel acţionar, îi este interzis accesul la activitatea economicã a societãţii comerciale la care este acţionar, mai concret i se interzice exercitarea drepturilor de acţionar, deşi acestea sunt garantate de Constituţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã considerã cã <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 este constituţional.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat nu contravine principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât se aplicã în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare. De asemenea, considerã cã <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 este în deplinã concordanţã cu regula constituţionalã potrivit cãreia proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal, indiferent de titular, cât şi cu dispoziţiile Legii fundamentale care garanteazã accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, aşa cum au fost modificate prin <>art. I pct. 67 din Legea nr. 441/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, dispoziţii potrivit cãrora "Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, va stabili o datã de referinţã pentru acţionarii îndreptãţiţi sã fie înştiinţaţi şi sã voteze în cadrul adunãrii generale, datã ce va rãmâne valabilã şi în cazul în care adunarea generalã este convocatã din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referinţã astfel stabilitã va fi ulterioarã publicãrii convocatorului şi nu va depãşi 60 de zile înainte de data la care adunarea generalã este convocatã pentru prima oarã."
Autorul excepţiei considerã cã acest text de lege este contrar dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, ale <>art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi ale <>art. 45 privind libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã termenul de referinţã instituit de <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 reprezintã data calendaristicã stabilitã de consiliul de administraţie al societãţii, care serveşte la identificarea acţionarilor care participã la adunarea generalã a acţionarilor şi voteazã în cadrul acesteia. Aceastã datã se referã doar la deţinãtorii acţiunilor nominative şi are repercusiuni asupra dreptului de vot al acestora, astfel cã persoanele care dobândesc dreptul de proprietate asupra unor acţiuni nominative ulterior datei de referinţã nu mai au posibilitatea de a-şi exercita dreptul de a vota în adunarea generalã. Acest aspect este pus în discuţie de autorul excepţiei, care considerã cã o asemenea limitare încalcã dreptul sãu de proprietate, libertatea economicã şi îl plaseazã într-o situaţie defavorabilã, discriminatorie în raport cu ceilalţi acţionari care au dreptul de a vota în adunarea generalã.
În ceea ce priveşte critica raportatã la textul constituţional care garanteazã şi ocroteşte dreptul de proprietate privatã, Curtea constatã cã exerciţiul acestui drept nu trebuie absolutizat. Astfel, potrivit alin. (1) teza a doua din <>art. 44 din Legea fundamentalã , legiuitorul este liber ca, în funcţie de situaţiile specifice avute în vedere, sã stabileascã conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. Mai mult, <>art. 53 din Constituţie permite restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, în limitele prevãzute de acest text constituţional.
În situaţia textului de lege criticat, restrângerea drepturilor ce decurg din calitatea de acţionar este determinatã de o serie de raţiuni, precum aceea de a se permite identificarea acelora care au dreptul de a participa la adunarea generalã, în raport de o datã stabilitã unitar pentru toţi acţionarii. În lipsa unei asemenea date unice, este imposibil de stabilit cãror acţionari le va fi notificatã convocarea adunãrii generale, în raport cu unele modalitãţi prevãzute de <>art. 117 din Legea nr. 31/1990 , aşa cum este convocarea prin scrisoare sau prin publicitate.
De asemenea, un alt rol al datei de referinţã este şi acela de a facilita societãţii şi acţionarilor calculul dividendelor, în ipoteza în care adunarea generalã decide în sensul acordãrii de dividende. În lipsa unei date unice de referinţã, societatea şi acţionarii ar fi supuşi unui proces costisitor de demonstrare a dreptului lor la dividende şi a cuantumului dividendelor, în raport cu data deţinerii acţiunilor. Aceasta nu semnificã, însã, cã acţionarul care a dobândit acţiuni dupã data de referinţã nu va putea dobândi dividende, în raport cu acţiunile deţinute, <>art. 67 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 prevãzând cã "Dividendele care se cuvin dupã data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afarã de cazul în care pãrţile au convenit altfel."
În acelaşi timp, existenţa unei date de referinţã împiedicã transferurile fictive de acţiuni în vederea formãrii unor majoritãţi în adunarea generalã şi asigurã participarea la vot doar a acelor acţionari care sunt legaţi de societate printr-o anumite vechime, astfel încât sunt calificaţi sã ia o decizie în cunoştinţã de cauzã privind afacerile societãţii.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea apreciazã cã limitãrile aduse dreptului de proprietate al acţionarilor care au dobândit acţiuni nominative ulterior datei de referinţã, sub aspectul participãrii acestora la adunarea generalã şi al dreptului de a vota, au un caracter rezonabil şi proporţional cu raţiunile avute în vedere de legiuitor, care urmãresc buna desfãşurare a activitãţii societãţii şi, prin consecinţã, protejarea drepturilor şi intereselor acţionarilor.
Pentru aceleaşi considerente, Curtea apreciazã cã nu pot fi reţinute nici criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile <>art. 45 din Constituţie care garanteazã accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii.
În ceea ce priveşte argumentele de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile <>art. 16 alin. (1) din Constituţie , Curtea reţine cã semnificaţia principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor este aceea a instituirii unui tratament juridic egal pentru persoane aflate în situaţii identice. Situaţii diferite permit şi uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Or, aşa cum s-a constatat în cele de mai sus, raţiunile instituirii datei de referinţã îi plaseazã pe acţionari în situaţii diferite dupã cum aceştia au dobândit acţiunile nominative anterior sau ulterior datei de referinţã, astfel cã tratamentul juridic diferenţiat este justificat. În acelaşi timp, Curtea constatã cã, din momentul dobândirii titlurilor nominative şi pânã la încetarea calitãţii de acţionar, oricare dintre aceştia se pot afla în ambele ipoteze create de prevederile <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 . Prin urmare, tratamentul diferenţiat nu se întemeiazã pe discriminãri ori privilegii acordate anumitor acţionari în raport cu ceilalţi acţionari.
Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Aversa" - S.A. din Bucureşti, prin administrator special Nicolae Nãstase, în Dosarul nr. 25.437/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
