Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.019 din 14 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989 si art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 7 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 14 şi 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Irina Mihaela Cãpãţânã în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, mandatarul Rareş Popa, cu procurã judiciarã la dosar. Lipseşte partea Paraschiva Nedianu, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent învedereazã Curţii faptul cã autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei precizãri privind excepţia de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul mandatarului autorului, care susţine admiterea excepţiei, astfel cum aceasta a fost invocatã în faţa instanţei de judecatã, şi depune concluzii scrise în acest scop.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 18.138/197/2008, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 14 şi 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Irina Mihaela Cãpãţânã într-o cauzã civilã ce are ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã, prin modificarea adusã dispoziţiilor <>art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , se reglementeazã exproprierea bunului constând din dreptul proprietarului de a fi absolvit de plata îmbunãtãţirilor necesare şi utile aduse imobilului, în înţelesul în care este definit acest drept în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aratã cã plata despãgubirilor constituie o sarcinã exorbitantã şi disproporţionatã pentru proprietarii în sarcina cãrora a trecut aceastã platã. Apreciazã cã, în speţã, interesul economic lezat se constituie din speranţa legitimã a autorului excepţiei, dobânditã în baza prevederilor <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , anterior modificãrii acesteia, la scutirea de la plata despãgubirilor pentru îmbunãtãţirile necesare şi utile realizate de chiriaşi.
Aratã cã dispoziţiile de lege criticate sunt inechitabile şi discriminatorii, prin raportare la persoane aflate în aceeaşi situaţie cu autorul excepţiei, dar care au beneficiat, anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 1/2009 , de dreptul de proprietate astfel cum acesta a fost invocat mai sus. Aratã cã dreptul de a fi scutit de la plata despãgubirilor a fost desfiinţat cu efect retroactiv, acest drept depinzând de voinţa discreţionarã a unor terţe persoane, precum instanţele de judecatã.
Judecãtoria Braşov apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând în acest sens cã nu se poate invoca discriminarea între cetãţenii aflaţi în aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte efectele produse de un act normativ în raport cu data modificãrii acestuia.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât acestea din urmã au în vedere egalitatea cetãţenilor în faţa legii în vigoare, iar nu compararea regimului juridic determinat de legislaţia în vigoare cu cel determinat de legislaţia anterioarã. Invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia nr. 830/2008 . Apreciazã cã, în speţã, critica vizeazã o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, fapt ce excedeazã controlului de constituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 14 şi 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În privinţa pct. 14, acesta modificã dispoziţiile <>art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 . Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel, dispoziţiile <>art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, precum şi ale <>art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, având urmãtorul conţinut:
- <>Art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 : "Indiferent dacã imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fãrã titlu, obligaţia despãgubirii prevãzutã la alin. (1) revine persoanei îndreptãţite."
- <>Art. I din Legea nr. 1/2009 : "<>Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
[...] 15. La articolul 48, alineatul (3) se abrogã".
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privatã. De asemenea, autorul considerã cã textele de lege criticate încalcã şi prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la protecţia proprietãţii, art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind interzicerea discriminãrii şi art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la interzicerea generalã a discriminãrii.
Curtea constatã cã obligaţia de despãgubire pentru sporul adus de chiriaşi imobilelor cu destinaţia de locuinţã, prin îmbunãtãţirile necesare şi utile, incumbã tuturor persoanelor îndreptãţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor imobile, fãrã a se institui privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare.
Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor criticate, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 720 din 1 iunie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie 2010. Cu acel prilej, s-a arãtat cã invocarea culpei entitãţilor responsabile pentru derularea procedurilor administrative, cu privire la nesoluţionarea notificãrilor depuse în intervalul legal, nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci una de aplicare şi interpretare a legii de cãtre instanţele de judecatã şi de cãtre instituţiile abilitate sã soluţioneze cererile de notificare depuse în termenul legal, astfel încât, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Textele de lege criticate dispun pentru viitor şi se aplicã, de la data intrãrii lor în vigoare, unor situaţii juridice în curs de derulare, astfel încât nu poate fi reţinutã încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat cã "o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior, şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã reglementeze modul de acţiune în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul propriu de reglementare".
Dispoziţiile de lege criticate nu contravin în niciun fel principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, astfel încât nu poate fi reţinutã pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea prin care se realizeazã repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate, deposedaţi în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, Curtea Constituţionalã a statuat, în jurisprudenţa sa, cã legiuitorul este liber sã opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte mãsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalitãţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretã a respectivelor bunuri, fãrã ca prin aceasta sã se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetãţeni aflate în situaţii identice.
Prin adoptarea <>Legii nr. 10/2001 , astfel cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 1/2009 , s-a urmãrit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în periada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, cu respectarea prevederilor constituţionale privind dreptul de proprietate privatã. Legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã un cadru juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitãri rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, astfel încât nu poate fi reţinutã nici pretinsa încãlcare a prevederilor art. 44 din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei, argumentele expuse îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi <>art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Irina Mihaela Cãpãţânã în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecãtoriei Braşov.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
