Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.017 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 518 din 26 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, excepţie ridicatã de Sorin Liviu Pletea în Dosarul nr. 5.512/280/2008 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia penalã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010, în prezenţa autorului excepţiei Sorin Liviu Pletea şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, pentru a da posibilitatea autorului excepţiei de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 8 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.512/280/2008, Judecãtoria Piteşti - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, excepţie ridicatã de Sorin Liviu Pletea într-o cauzã penalã având ca obiect sãvârşirea infracţiunilor de vãtãmare corporalã din culpã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (3) şi art. 24 alin. (1), deoarece instituie o discriminare între cetãţeni în sensul incriminãrii şi pedepsirii în mod diferit a aceleiaşi fapte sãvârşite din culpã. De asemenea, trimiterea la art. 180 şi art. 182 din Codul penal afecteazã dreptul la apãrare, întrucât infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecatã presupune culpa, iar nu intenţia. În sfârşit, pentru infracţiunea prevãzutã şi pedepsitã de art. 184 alin. 1 şi 3 din Codul penal existã doar o singurã cale de atac, cea a recursului, pe când pentru infracţiunea prevãzutã şi pedepsitã de art. 184 alin. 2 şi 4 din acelaşi cod sunt prevãzute douã cãi de atac. Or, în aceste condiţii, dreptul la apãrare este afectat, întrucât în calea de atac a recursului nu se pot administra probatorii, cu excepţia înscrisurilor.
Judecãtoria Piteşti - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 184 alin. 1-4 din Codul penal cu denumirea marginalã Vãtãmarea corporalã din culpã, care au urmãtorul conţinut:
"Fapta prevãzutã la art. 180 alin. 2 şi 2^1, care a pricinuit o vãtãmare ce necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum şi cea prevãzutã la art. 181, sãvârşite din culpã, se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la 3 luni sau cu amendã.
Dacã fapta a avut vreuna din urmãrile prevãzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendã.
Când sãvârşirea faptei prevãzute în alin. 1 este urmarea nerespectãrii dispoziţiilor legale sau a mãsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activitãţi, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Fapta prevãzutã în alin. 2 dacã este urmarea nerespectãrii dispoziţiilor legale sau a mãsurilor de prevedere arãtate în alineatul precedent se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."
Referitor la cererea depusã la dosar de cãtre partea Lavinia Florina Balaş, prin care aceasta invocã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi celor ale <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , o excepţie de neconstituţionalitate poate fi ridicatã numai în faţa instanţelor judecãtoreşti, iar nu direct în faţa Curţii Constituţionale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului sãu prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 653 din 5 octombrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 184 alin. 2 şi 4 din Codul penal, statuând cã acestea reglementeazã douã modalitãţi normative agravante ale infracţiunii de vãtãmare corporalã din culpã şi dau expresie voinţei legiuitorului de a sancţiona mai aspru aceastã infracţiune, atunci când fapta incriminatã a avut ca urmare o vãtãmare a integritãţii corporale sau a sãnãtãţii care necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, dacã fapta a avut drept consecinţã pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionãrii acestora, o infirmitate permanentã fizicã ori psihicã, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, respectiv când fapta care a avut aceste consecinţe este urmarea nerespectãrii dispoziţiilor legale sau a mãsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru îndeplinirea unei anume activitãţi. Aceste prevederi de lege nu aduc nicio atingere principiului egalitãţii în drepturi, câtã vreme se aplicã, fãrã nicio discriminare, tuturor persoanelor care au sãvârşit fapta prevãzutã de legea penalã, cu consecinţele şi în împrejurãrile stabilite de lege. În plus, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, art. 16 din Constituţie vizeazã egalitatea în drepturi între cetãţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertãţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicãrii unor mãsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justificã nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţã de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 353 din 23 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 29 octombrie 2003, Curtea Constituţionalã - pronunţându-se asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 184 alin. 5 din Codul penal - a statuat cã este atributul constituţional al legiuitorului de a stabili competenţa şi procedura de judecatã, inclusiv procedura plângerii prealabile şi a împãcãrii pãrţilor, ca excepţii de la principiul oficialitãţii procesului penal. Astfel, legiuitorul este cel care stabileşte infracţiunile pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare numai la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate şi la care împãcarea pãrţilor înlãturã rãspunderea penalã, iar selecţia se bazeazã pe gradul de pericol social al infracţiunii, în diferitele variante ale acesteia, precum şi pe alte raţiuni de politicã penalã, în concordanţã cu dispoziţiile şi principiile constituţionale.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut distincţia pe care legiuitorul o face între vãtãmarea corporalã şi vãtãmarea corporalã gravã, excluzând pentru aceasta din urmã posibilitatea ca punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale sã depindã de voinţa persoanei vãtãmate. Fiind vorba de douã situaţii diferite, tratamentul juridic nu putea fi decât diferit, astfel cã nu se poate invoca încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, inclusiv pentru critica referitoare la dispoziţiile art. 184 alin. 1 şi 3 din Codul penal.
Distinct faţã de acestea, Curtea mai constatã cã nu poate fi primitã nici critica referitoare la împrejurarea cã este afectat dreptul la apãrare al pãrţilor prin aceea cã în situaţia prevãzutã de art. 184 alin. 1 şi 3 din Codul penal existã doar o singurã cale de atac împotriva hotãrârii pronunţate pe fond, deoarece, potrivit art. 385^1 alin. 1 lit. d^1) din Codul de procedurã penalã, sentinţele privind infracţiuni pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã sunt supuse recursului, care, în acord cu art. 385^6 alin. 3 din acelaşi cod, "nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 385^9, iar instanţa este obligatã ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, excepţie ridicatã de Sorin Liviu Pletea în Dosarul nr. 5.512/280/2008 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
