Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.015 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 524 din 28 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cecilia Jabre în Dosarul nr. 4.065/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi de Societatea Comercialã "Concept Ltd" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 758/45/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercialã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 8 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.065/2/2008 şi Încheierea din 12 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 758/45/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, Curtea de Apel Iaşi - Secţia comercialã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cecilia Jabre şi Societatea Comercialã "Concept Ltd" - S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionãrii unor cauze civile având ca obiect o contestaţie în anulare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã reglementarea criticatã este neconstituţionalã în mãsura în care partea ce nu a formulat recurs nu ar avea deschisã calea contestaţiei în anulare, pentru motivul prevãzut de art. 318 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, în ipoteza în care recursul pãrţii adverse a fost admis în tot sau în parte.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Iaşi - Secţia comercialã şi-au exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere, invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 387/2004 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora: "Hotãrârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşealã sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Autorii excepţiei susţin cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii textului de lege criticat, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale ca acelea invocate în prezenta cauzã şi având motivãri similare, prilej cu care a statuat cã prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu contravin Legii fundamentale.
În acest sens, prin <>Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, şi <>Decizia nr. 1.551 din 17 noiembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 22 ianuarie 2010, Curtea a reţinut cã "art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã reglementeazã contestaţia în anulare specialã, care este o cale de atac extraordinarã, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevãzute de lege numai împotriva hotãrârilor pronunţate de instanţele de recurs. Aşa cum rezultã în mod univoc din textul de lege criticat, calea proceduralã a contestaţiei în anulare specialã poate fi utilizatã de pãrţile care au participat la soluţionarea recursului şi este limitatã la cazurile în care dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. În ceea ce priveşte obiectul contestaţiei în anulare specialã, acesta este format dintr-o singurã categorie de hotãrâri, respectiv doar hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs".
De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege, precum şi art. 129, care prevede cã împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv a condiţiilor de exercitare a cãilor de atac.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã, motiv pentru care propunem respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cecilia Jabre în Dosarul nr. 4.065/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi de Societatea Comercialã "Concept Ltd" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 758/45/2007 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
