Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 65 din 30 ianuarie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel Liviu Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie invocată de Gabriela Cegolea în Dosarul nr. 2.580/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.464D/2012.
La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, personal şi asistată de avocat Gabriel Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în temeiul dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, dosarul a fost repus pe rol în data de 20 noiembrie 2012, având în vedere imposibilitatea constituirii majorităţii prevăzute de art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional din cauza reglementării unor condiţii de formă excesiv de restrictive pentru întocmirea listei susţinătorilor unui candidat independent.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul are competenţa exclusivă să reglementeze exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcţii publice elective.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1.151 din 3 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.580/93/2012, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie invocată de Gabriela Cegolea într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii a biroului electoral de circumscripţie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că impunerea respectării unor condiţii de formă a listei susţinătorilor, necesară înregistrării candidaturii la alegerile parlamentare, încalcă drepturile electorale ale cetăţenilor de a vota şi de a fi aleşi, drepturi garantate prin Constituţie, în cuprinsul titlului II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale.
Se arată că "formalismul excesiv" nu poate sta la baza încălcării unor drepturi fundamentale ale cetăţeanului; altfel spus, respingerea candidaturii la alegerile parlamentare, în baza unor liste de susţinători declarate numai în parte nevalide, prin decizie a biroului electoral de circumscripţie, echivalează, pe de o parte, cu imposibilitatea susţinătorilor şi simpatizanţilor candidatului de a-şi exercita în mod liber dreptul de vot, iar pe de altă parte, este încălcat şi dreptul de a fi ales al candidatului.
Se mai arată că, pe fondul cauzei deduse judecăţii instanţei, problema de contencios electoral invocată este aceea de a clarifica dacă nerespectarea unei condiţii de formă a listei de susţinători a unui candidat independent la alegerile parlamentare, respectiv referitoare la depunerea unei părţi din listele de susţinători în copie tehnică, iar nu în original, este de natură a atrage invalidarea respectivelor părţi din listele de susţinători. În opinia autoarei excepţiei, elementul esenţial al manifestării de voinţă în sensul susţinerii unei candidaturi îl reprezintă semnătura susţinătorului în original, iar nu "elemente formale, cum ar fi copierea de mână a datelor de identificare a susţinătorilor."
Se mai apreciază că numai neîndeplinirea condiţiilor de fond, iar nu a celor de formă, ale listei susţinătorilor ar fi de natură să atragă respingerea candidaturii.
Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat reglementează atribuţiile biroului electoral de circumscripţie, atribuţii ce nu contravin dispoziţiilor art. 36 şi ale art. 37 din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că dreptul de a fi ales, ca orice drept fundamental, nueste un drept absolut, iar exerciţiul său poate fi condiţionat de îndeplinirea anumitor cerinţe, aplicabile în egală măsură tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare, atât timp cât acestea sunt rezonabile şi nu afectează dreptul în substanţa sa. Se mai arată că, pe de o parte, atât condiţiile legale impuse, cât şi verificarea acestora sunt necesare pentru a asigura un grad sporit de responsabilitate din partea tuturor competitorilor electorali şi pentru exercitarea cu bună-credinţă a dreptului de a fi ales, iar, pe de altă parte, dispoziţiile art. 36 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.
Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale."
În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 36 - Dreptul de vot şi art. 37 - Dreptul de a fi ales.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
Prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 reglementează atribuţiile biroului electoral de circumscripţie referitoare la înregistrarea propunerilor de candidaturi la alegerile parlamentare, respectiv verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond ale listei susţinătorilor (cum ar fi îndeplinirea vârstei cerute de lege pentru exercitarea dreptului de vot sau deţinerea domiciliului în colegiul uninominal unde candidatul independent doreşte să candideze) sau a condiţiilor de formă ale listei susţinătorilor, respectiv a elementelor pe care aceasta trebuie să le cuprindă, precum şi depunerea listei într-un exemplar original, astfel cum această condiţie este reglementată expres prin dispoziţiile art. 30 1 lit. c) din Legea nr. 35/2008.
Autoarea excepţiei critică această ultimă cerinţă de formă, şi anume condiţia întocmirii şi depunerii listei susţinătorilor în 4 exemplare originale, arătând, că, în opinia sa, elementul esenţial al manifestării de voinţă în sensul susţinerii unei candidaturi îl reprezintă semnătura susţinătorului în original, iar nu "elemente formale, cum ar fi copierea de mână a datelor de identificare a susţinătorilor", iar nerespectarea unei condiţii de formă a listei de susţinători a candidatului independent la alegerile parlamentare, respectiv referitoare la depunerea unei părţi din listele de susţinători în copie tehnică, iar nu în original, nu poate atrage invalidarea respectivelor părţi din listele de susţinători.
Analizând aceste susţineri, Curtea constată că acestea reprezintă, în fapt, aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti, iar nu veritabile critici de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în exercitarea atribuţiilor sale, Curtea Constituţională se pronunţă "numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel încât aspectele privind interpretarea şi aplicarea legii în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de formă ale listei susţinătorilor intră în competenţa instanţei judecătoreşti sesizate cu controlul legalităţii deciziei biroului electoral de circumscripţie, precum şi a celei de control judiciar, în cadrul soluţionării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (4) şi (6) din actul normativ criticat.
De altfel, în legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010), s-a statuat că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul ordinar are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40 din Legea fundamentală, să dezvolte, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, condiţiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcţii publice elective.
De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, a statuat că "dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi".
În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84, prin care s-a statuat că dreptul garantat prin art. 3 - Dreptul la alegeri libere cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu este un drept absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie invocată de Gabriela Cegolea în Dosarul nr. 2.580/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
