Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.011 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 2 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Erich-Walter Streifert în Dosarul nr. 3.241/190/2007 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 11.759/325/2007 şi nr. 690/295/2007 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã, nr. 5.589/325/2008 şi nr. 8.745/325/2008 ale Judecãtoriei Timişoara şi nr. 8.238/337/2006 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã, dosare având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstitu ţionalitate. Cauzele au fost înregistrate la Curtea Constituţionalã cu nr. 1.486D/2008, nr. 1.550D/2008, nr. 1.556D/2008, nr. 1.693D/2008 şi nr. 1.725D/2008, excepţiile fiind ridicate de Silier Josef Tiberiu Victor, Friedl Wilhelm, Wirsz Nikolaus Walter, Endres Magdalena, Krimm Mathias, precum şi de Karolyi Erzsebet Sarolta.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.486D/2008, nr. 1.550D/2008, nr. 1.556D/2008, nr. 1.693D/2008 şi nr. 1.725D/2008 la Dosarul nr. 1.330D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate. Menţioneazã, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 8 mai 2008, din 9 mai 2008, din 27 mai 2008, din 17 iunie 2008, din 10 iunie 2008 şi din 8 iulie 2008, pronunţate în dosarele nr. 3.241/190/2007, nr. 11.759/325/2007, nr. 690/295/2007, nr. 5.589/325/2008, nr. 8.745/325/2008 şi nr. 8.238/337/2006, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã, Tribunalul Timiş - Secţia civilã, Judecãtoria Timişoara şi Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .
Excepţiile au fost ridicate de Erich-Walter Streifert, Silier Josef Tiberiu Victor, Friedl Wilhelm, Wirsz Nikolaus Walter, Endres Magdalena, Krimm Mathias, precum şi Karolyi Erzsebet Sarolta în dosare având ca obiect "fond funciar".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21, art. 44 alin. (2) şi (4), art. 46, art. 51, art. 52 şi art. 53, precum şi unor dispoziţii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În esenţã, potrivit criticilor formulate, aceste prevederi de lege "sunt interpretabile", restrâng sfera persoanelor îndreptãţite la reconstituire şi limiteazã accesul la moştenirea legalã.
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã considerã cã <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 suprimã însuşi "dreptul erezilor cetãţeni strãini şi apatrizi", iar Tribunalul Timiş - Secţia civilã, Judecãtoria Timişoara şi Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã apreciazã cã aceste prevederi de lege nu contravin dispoziţiilor din Constituţie la care fac referire autorii excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 , republicatã, sunt constituţionale, fiind în deplinã concordanţã cu textele din Constituţie invocate ca fiind încãlcate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are urmãtorul cuprins: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
Autorii excepţiei susţin cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale: art. 16 alin. (1) - "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", art. 20 - "Tratatele internaţionale privind drepturile omului", art. 21 - "Accesul liber la justiţie", art. 44 alin. (2) şi (4) - "Dreptul de proprietate privatã", art. 46 - "Dreptul la moştenire", art. 51 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii au dreptul sã se adreseze autoritãţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor", art. 52 referitor la "Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã", precum şi ale art. 53 privind "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi".
De asemenea, se invocã şi încãlcarea art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia ridicatã, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi cu motivãri asemãnãtoare celor din prezentele dosare, şi, prin numeroase decizii, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat cã acest text de lege este constituţional, pentru argumentele acolo reţinute. În acest sens, menţionãm, de exemplu, <>deciziile nr. 1.218 din 18 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, şi nr. 626 din 27 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008. Prin aceste decizii s-a reţinut, în esenţã, cã: dispoziţiile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrãrii în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României; având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului; este pe deplin constituţionalã condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român; dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale; una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã aceştia, dupã anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (<>art. 650 din Codul civil şi urmãtoarele), Legea nr. 18/1991 , republicatã, fiind o lege specialã care are ca destinatari doar pe cetãţenii români; art. 51 privind "Dreptul de petiţionare", precum şi art. 53 referitoare la "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi" nu sunt incidente în cauzã; dispoziţiile constituţionale ale art. 52 se referã la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim sã obţinã recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim, iar textul de lege criticat nu îngrãdeşte în niciun fel acest drept. Faptul cã unele comisii de aplicare a legii fondului funciar au refuzat sã primeascã cereri de reconstituire a dreptului de proprietate ţine de aplicarea legii şi aceastã atitudine a autoritãţilor publice, ceea ce nu atrage neconstituţionalitatea textului de lege, precum şi cã, împotriva refuzului comisiilor locale de aplicare a legii fondului funciar de a primi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, persoanele nemulţumite pot face plângere la instanţa de judecatã în baza prevederilor legii fondului funciar.
Cele statuate de Curtea Constituţionalã prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezentele dosare, întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de ErichWalter Streifert, Silier Josef Tiberiu Victor, Friedl Wilhelm, Wirsz Nikolaus Walter, Endres Magdalena, Krimm Mathias, precum şi de Karolyi Erzsebet Sarolta în dosarele nr. 3.241/190/2007 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia civilã, nr. 11.759/325/2007 şi nr. 690/295/2007 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã, nr. 5.589/325/2008 şi nr. 8.745/325/2008 ale Judecãtoriei Timişoara, precum şi nr. 8.238/337/2006 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
