Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.011 din 27 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 8 ianuarie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicolaie Popa în Dosarul nr. 1.103/86/2012 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.383D/2012.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea Comercială Stimas - S.A. din Suceava, consilierul juridic, cu delegaţie depusă la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că asupra prevederilor criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat. Totodată susţine că procedura de deschidere a insolvenţei se face prin hotărâre judecătorească, care este publică, astfel că orice creditor se poate înscrie în tabelul creditorilor. Continuarea unor procese separate ar face imposibilă desfăşurarea procedurii insolvenţei în condiţiile cadrului stabilit de Legea nr. 85/2006.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile criticate îşi găsesc justificarea în procedura insolvenţei, care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar. Totodată, arată că anumite critici vizează completarea legii, aspect ce nu intră în atribuţiile instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.103/86/2012, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicolaie Popa cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Suceava - Secţia civilă, prin care s-a dispus disjungerea cererii privind plata despăgubirilor salariale, precum şi suspendarea judecării acţiunii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, deoarece suspendă sine die judecarea cererilor privind plata drepturilor salariale, cât şi a obligaţiilor către stat, fără a introduce un termen-limită al duratei suspendării. Totodată, arată că, în cauza de faţă, această suspendare duce la inutilitatea şi ineficienţa acţiunii admise în parte, respectiv desfiinţarea deciziei de concediere.
Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă opinează în sensul că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale indicate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
- Art. 36: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale."
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
Asupra dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare Curtea s-a mai pronunţat, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012*), nepublicată încă, Decizia nr. 300 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, sau Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008.
----------
*) Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012.
Cu acele prilejuri, Curtea a observat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă.
În aceste condiţii, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.
Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acţiona în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 85/2006, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanţele pe care le au în tabelul creanţelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenţei pentru acoperirea creanţelor. În cazul salariaţilor, drepturile acestora sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul/lichidatorul judiciar. În cadrul procedurii insolvenţei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea drepturilor lor.
Totodată, s-a reţinut că dreptul la acţiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin art. 40 din Legea nr. 85/2006, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripţie a acţiunilor la care se referă textul de lege criticat. Aceste termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenţei în condiţiile dispoziţiilor legale referitoare la prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului referitoare la faptul că prevederile criticate nu conţin şi norme care să stabilească un termen cât poate opera suspendarea, se observă că aceasta are în vedere o completare a textului supus controlului de constituţionalitate. În legătură cu acestea, pe de o parte, se constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată şi nu este atributul Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, situaţia specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenţei a justificat instituirea unor norme de procedură speciale, fapt ce nu înseamnă, însă, că nu se asigură o garanţie efectivă a drepturilor creditorilor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicolaie Popa în Dosarul nr. 1.103/86/2012 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
