Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.009 din 7 iulie 2009 privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 89 alin. (1), (3) si (8), precum si ale art. 114 si 115 din Regulamentul Senatului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 4 august 2009
DECIZIE nr. 1.009 din 7 iulie 2009
privind constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 89 alin. (1), (3) şi (8) , precum şi ale <>art. 114 şi <>115 din Regulamentul Senatului
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 4 august 2009
Cu Adresa nr. 51/2857 din 19 mai 2009, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor <>art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea formulatã de 51 de deputaţi referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 89 alin. (1), (3) şi (8) şi ale <>art. 114 şi <>115 din Regulamentul Senatului .
Autorii sesizãrii sunt urmãtorii: Sorin Andi Pandele, Mihail Boldea, Carmen Axenie, Daniel Buda, Gabriel Andronache, Doru Braşoan Lese, Rãzvan Mustea-Şerban, Ştefan Seremi, Octavian Bot, Petru Movilã, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Marius-Sorin Gondor, Claudia Boghicevici, Ioan-Nelu Botiş, Cosmin Mihai Popescu, Adrian Gurzãu, Constantin Severus Militaru, Florian Daniel Geantã, Adrian Henorel Niţu, Gheorghe Roman, Mihai Stroe, Mihaela Stoica, Gelu Vişan, Brânduşa Novac, Strugaru Stelicã Iacob, Cãtãlin Ovidiu Buhãianu-Obuf, Eugen Bãdãlan, Nicolae Bud, Gheorghe Ialomiţianu, Mihaela Ioana Şandru, Mircea Marin, Constantin Chirilã, Adrian Florescu, Marius Neculai, Cristian Petrescu, Dan-Radu Zãtreanu, Adrian Bãdulescu, Gabriel Gospodaru, Sanda-Maria Ardeleanu, Nicuşor Pãduraru, Corneliu Olar, Mihai Surpãţeanu, Sorin Zamfirescu, Samoil Vîlcu, Valeriu Alecu, Toader Stroian, Tinel Gheorghe, Mihai Doru Oprişcan, Valeriu Tabãrã, Alin Augustin Florin Popoviciu, Ioan Holdiş.
Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. J1060 din 20 mai 2009 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 3.039 C/2009.
Obiectul sesizãrii îl constituie dispoziţiile <>art. 89 alin. (1), (3) şi (8) , precum şi ale <>art. 114 şi <>115 din Regulamentul Senatului , aprobat prin <>Hotãrârea Senatului nr. 28 din 24 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, care au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 89 alin. (1), (3) şi (8) : "(1) Proiectele de lege şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca primã Camerã sesizatã, în condiţiile prevãzute la <>art. 75 din Constituţia României, republicatã . În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca primã Camerã sesizatã, acestea se înregistreazã şi se ţin în evidenţã. Ele vor intra în procesul legislativ numai dupã primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic si Social.[...]
(3) Senatul, ca primã Camerã sesizatã, se pronunţã asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentãrii acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebitã, termenul este de 60 de zile de la data prezentãrii în Biroul permanent.[...]
(8)Termenele prevãzute la alin. (3) şi (5) se calculeazã potrivit art. 114."
Alin. (5), la care face trimitere alin. (8), are urmãtorul cuprins:
"(5) În situaţia ordonanţelor de urgenţã ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit <>art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicatã .";
- <>Art. 114 : "Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrãrii acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare.";
- <>Art. 115 : "Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucreazã în plen sau în comisii permanente."
În opinia autorilor sesizãrii, textele menţionate încalcã prevederile <>art. 75 alin. (2) din Constituţie , potrivit cãrora: "Prima Camerã sesizatã se pronunţã în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebitã termenul este de 60 de zile. În cazul depãşirii acestor termene se considerã cã proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate."
În motivarea sesizãrii se aratã cã dispoziţiile criticate adaugã la Constituţie condiţii pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere, şi anume:
- termenul de 45 de zile curge de la prezentarea proiectului de lege Biroului permanent, iar prezentarea în Biroul permanent se face dupã primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern şi Consiliul Economic şi Social;
- termenul de 45 de zile se calculeazã pe zile în care Senatul lucreazã în plen sau în comisii permanente.
Ca urmare, contrar <>art. 75 alin. (2) din Constituţie , care impune ca în interiorul termenului de 45 de zile de la data înregistrãrii iniţiativei legislative la prima Camerã sesizatã sã se finalizeze întregul proces legislativ care implicã obţinerea avizelor, analiza în cadrul comisiilor de specialitate, întocmirea raportului, dezbaterea în plen şi votul final, textele criticate determinã ca termenul de 45 de zile sã nu curgã niciodatã de la înregistrarea iniţiativei legislative la Senat ca primã Camerã sesizatã, ci dupã împlinirea unui termen variabil, care poate fi de pânã la trei luni, în interiorul cãruia se emit avizele de cãtre autoritãţile menţionate.
Se mai aratã cã termenul de 45 de zile trebuie calculat pe zile calendaristice şi nu trebuie interpretat în sensul cã ar fi în dependenţã de zilele de lucru ale Senatului.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost trimisã preşedinţilor celor douã Camere, pentru a comunica punctele de vedere ale Birourilor permanente.
Preşedintele Senatului a comunicat, cu Adresa nr. I/445 din 9 iunie 2009, înregistratã la Curtea Constituţionalã cu nr. 8.897 din 9 iunie 2009, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului. Se considerã cã prin formularea unei sesizãri de cãtre un numãr de deputaţi cu privire la neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului se încalcã prevederile <>art. 64 alin. (1) , <>art. 71 alin. (1) şi ale <>art. 146 lit. c) din Constituţie , care consacrã autonomia funcţionalã, financiarã şi regulamentarã a celor douã Camere ale Parlamentului României. Ca o consecinţã a acestei autonomii, nicio altã autoritate publicã nu poate dispune sub aceste aspecte pentru Parlament şi, de asemenea, niciuna dintre Camere nu poate decide pentru cealaltã Camerã a Parlamentului. Aşa fiind, mandatul de deputat şi senator se exercitã exclusiv în Camera din care aceştia fac parte, iar dreptul de a sesiza Curtea Constituţionalã cu privire la neconstituţionalitatea regulamentelor parlamentare de cãtre deputaţi şi senatori se limiteazã la regulamentul Camerei din care aceştia fac parte. Enumerarea din cuprinsul <>art. 146 lit. c) din Constituţie nu trebuie înţeleasã ca un drept absolut al parlamentarilor, ci ca un drept ce trebuie exercitat în condiţiile stabilite de Constituţie. În acest caz, autonomia Camerelor Parlamentului şi incompatibilitatea dintre mandatul de senator şi cel de deputat sunt chiar limitele ce circumscriu dreptul de a sesiza Curtea Constituţionalã cu privire la neconstituţionalitatea regulamentelor parlamentare. Se face referire şi la jurisprudenţa în acest sens a Curţii Constituţionale, precum şi la doctrina în materie. În concluzie, se aratã cã sesizarea este inadmisibilã, Curtea nefiind legal sesizatã.
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat Curţii Constituţionale punctul de vedere al Biroului permanent.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile criticate din Regulamentul Senatului, prin raportare la prevederile Constituţiei României şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi ale <>art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate din Regulamentul Senatului.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 89 alin. (1), (3) şi (8) , precum şi ale <>art. 114 şi <>115 din Regulamentul Senatului , aprobat prin <>Hotãrârea Senatului nr. 28 din 24 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005.
Prevederile constituţionale invocate în motivarea sesizãrii sunt cele ale art. 75 alin. (2) referitoare la sesizarea Camerelor şi termenele în care acestea se pronunţã asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative.
Examinând sesizarea formulatã de grupul de deputaţi cu privire la neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului, sub aspectul legalitãţii acesteia, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. c) din Constituţie şi ale <>art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
Aceste dispoziţii se coroboreazã cu cele ale <>art. 61 şi <>64 din Constituţie privind rolul şi structura Parlamentului, respectiv organizarea internã a fiecãrei Camere a Parlamentului, texte constituţionale care consacrã principiul autonomiei parlamentare, concretizatã într-o triplã autonomie: regulamentarã, instituţionalã şi financiarã.
În temeiul dispoziţiilor constituţionale menţionate, fiecare Camerã este în drept sã-şi stabileascã, în limitele şi cu respectarea prevederilor constituţionale, regulile de organizare şi funcţionare, care, în substanţa lor, alcãtuiesc regulamentul fiecãrei Camere. Din aceastã perspectivã, nicio autoritate publicã nu poate dispune, cu privire la aspectele menţionate, pentru Parlament, şi, de asemenea, niciuna dintre Camerele Parlamentului nu poate dispune, asupra aceloraşi aspecte, pentru cealaltã Camerã. Ca urmare, organizarea şi funcţionarea fiecãrei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotãrâre proprie a fiecãrei Camere, cu votul majoritãţii membrilor Camerei respective.
Astfel fiind, chiar dacã dispoziţiile constituţionale nu o precizeazã expres, considerentele de drept enunţate, reconfirmând autonomia Camerelor Parlamentului, demonstreazã lipsa calitãţii active a membrilor uneia dintre Camerele Parlamentului în controlul constituţionalitãţii dispoziţiilor regulamentului celeilalte Camere. De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat în acest sens în jurisprudenţa sa, de exemplu prin <>Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, prin care a respins sesizarea grupului parlamentar liberal din Senat cu privire la o hotãrâre a Camerei Deputaţilor, statuând cã "în temeiul autonomiei regulamentare a fiecãrei Camere, grupul parlamentar din Senat nu poate avea calitatea de subiect al dreptului de sesizare a Curţii pentru un asemenea caz."
În consecinţã, Curtea nu va proceda la examinarea pe fond a criticilor de neconstituţionalitate, întrucât sesizarea privind constatarea neconstituţionalitãţii prevederilor <>art. 89 alin. (1), (3) şi (8) şi ale <>art. 114 şi <>115 din Regulamentul Senatului este formulatã de un numãr de 51 de deputaţi care, potrivit prevederilor art. 64 şi art. 146 lit. c) din Constituţie, nu aveau calitatea sã iniţieze un astfel de demers.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor <>art. 146 lit.c) şi al <>art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie , precum şi al prevederilor <>art. 11 alin. (1) lit. A.c) , <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 89 alin. (1), (3) şi (8) , precum şi ale <>art. 114 şi <>115 din Regulamentul Senatului .
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedintelui Senatului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 7 iulie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Puskas Valentin-Zoltan, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
