Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.001 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. 1 si ale art. 317 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 28 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1 şi ale art. 317 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mircea Furtoş în Dosarul nr. 2.515/114/2009 al Tribunalului Buzãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.515/114/2009 Tribunalul Buzãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1 şi ale art. 317 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de Mircea Furtoş într-un dosar având ca obiect constituirea unui sechestru judiciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 30 alin. 1 din Codul de procedurã civilã consacrã norme de organizare judiciarã privitoare la competenţa de soluţionare a incidentului procedural al recuzãrii. Prin interpretarea sistematicã a dispoziţiilor acestui articol, coroborate cu cele ale art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor de judecatã, atunci când recuzarea priveşte pe singurul membru al completului de judecatã se ajunge la soluţia potrivit cãreia cererea de recuzare se va soluţiona de completul imediat urmãtor. Pe de altã parte, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã consacrã, prin art. 11, principiul repartizãrii aleatorii a dosarelor în desfãşurarea şedinţelor de judecatã. În felul acesta are loc, în opinia autorului excepţiei, o derogare de la principiul general şi obligatoriu în desfãşurarea activitãţii de judecatã, încãlcându-se, în mod flagrant, dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, întrucât nu se poate deroga printr-un act normativ al unei autoritãţi administrative de la dispoziţiile edictate printr-o lege organicã.
De asemenea autorul mai aratã cã dispoziţiile art. 317 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale, în mãsura în care se interpreteazã cã instanţa care rejudecã contestaţia în anulare ar putea sã fie stabilitã altfel decât prin repartizarea aleatorie a dosarului, conform principiului general de organizare judiciarã aplicabil în materie şi, respectiv, "în mãsura în care una dintre pãrţile litigante poate invoca lipsa citãrii unei terţe pãrţi, înfrângând principiul disponibilitãţii".
Tribunalul Buzãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. 1 şi ale art. 317 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 30 alin. 1 din Codul de procedurã civilã: "Recuzarea judecãtorului se hotãrãşte de instanţa respectivã, în alcãtuirea cãreia nu poate sã intre cel recuzat.";
- Art. 317 din Codul de procedurã civilã: "Hotãrârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arãtate mai jos, numai dacã aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
1. când procedura de chemare a pãrţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinitã potrivit cu cerinţele legii;
2. când hotãrârea a fost datã de judecãtori cu cãlcarea dispoziţiilor de ordine publicã privitoare la competenţã.
Cu toate acestea, contestaţia poate fi primitã pentru motivele mai sus arãtate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru cã aveau nevoie de verificãri de fapt sau dacã recursul a fost respins fãrã ca el sã fi fost judecat în fond."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. l) privind categoriile de legi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, în realitate, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 30 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, autorul criticã o contrarietate între dispoziţii legale cuprinse în acelaşi act normativ, în speţã Codul de procedurã civilã. În acest sens este jurisprudenţa constantã a Curţii, care a statuat cã instanţa constituţionalã nu se poate pronunţa asupra neconcordanţelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înţelesului dispoziţiilor legale criticate în raport cu prevederile şi principiile constituţionale. Cu titlu de exemplu poate fi amintitã Decizia nr. 67 din 27 aprilie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 317 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã aspectele relevate nu se constituie într-o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci reprezintã chestiuni care ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii. Or, astfel cum rezultã din dispoziţiile art. 126 alin. (3) din Constituţie, numai instanţele judecãtoreşti sunt competente a se pronunţa asupra interpretãrii şi aplicãrii legii, revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de a unifica practica judiciarã. Astfel, Curtea observã cã cele arãtate în excepţia de neconstituţionalitate sunt aspecte a cãror soluţionare excedeazã competenţei instanţei constituţionale, ceea ce şi determinã inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1 şi ale art. 317 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mircea Furtoş în Dosarul nr. 2.515/114/2009 al Tribunalului Buzãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
