Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.000 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 23 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Total Grup Security" S.R.L. din Buzãu în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecãtoriei Buzãu.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Constituţie invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.285/200/2009, Judecãtoria Buzãu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Total Grup Security" - S.R.L. din Buzãu cu prilejul soluţionãrii unei plângeri contravenţionale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate conferã organului de control prerogative care încalcã drepturile fundamentale ale persoanei fizice şi juridice statuate prin Constituţie.
Judecãtoria Buzãu considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002, dispoziţii potrivit cãrora:
"Art. 19. - (1) Inspectorii de muncã au urmãtoarele drepturi: a) sã aibã acces liber, permanent şi fãrã înştiinţare prealabilã, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de muncã organizat de aceasta;[...]
c) sã procure dovezi, sã efectueze investigaţii sau examene, sã cearã prezentarea documentaţiei pe care o considerã necesarã, sã realizeze mãsurãtori sau sã preleveze mostre de substanţe utilizate în procesul de producţie; [...]
k) sã cearã informaţii, fie singuri, fie în prezenţa martorilor, de la orice persoanã şi despre orice problemã care constituie obiectul controlului;".
Autorul excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 27 alin. (1) privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privatã şi art. 45 referitor la libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 27 din Constituţie. Astfel, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate, prin <>Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a reţinut cã "nu pot fi opuse activitãţii Inspecţiei Muncii obligaţii ce decurg din prevederile art. 27 din Constituţie privind inviolabilitatea domiciliului, având în vedere natura deosebitã a activitãţii Inspecţiei Muncii, specificul atribuţiilor pe care le are de îndeplinit, conform legii, aceastã autoritate, obiectul controlului şi locurile unde se desfãşoarã acesta".
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 45 din Constituţie, Curtea reţine cã garantarea libertãţii economice se face în limitele respectãrii cadrului legal care stabileşte exercitarea acestor drepturi. Prin decizia mai sus amintitã, Curtea reţinea cã "intervenţia din partea inspectorilor de muncã în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim şi este necesarã într-o societate democraticã, având în vedere cã, în conformitate cu prevederile <>art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999 , printre obiectivele Inspecţiei Muncii se numãrã şi controlul aplicãrii prevederilor legale referitoare la relaţiile de muncã, la securitatea şi sãnãtatea în muncã, la protecţia salariaţilor care lucreazã în condiţii deosebite şi a prevederilor legale referitoare la asigurãrile sociale. Totodatã [...] mãsurile prevãzute de dispoziţiile de lege criticate sunt proporţionale cu scopul legitim urmãrit, întrucât numai în acest mod se asigurã desfãşurarea în condiţii optime a operaţiunilor de control de cãtre Inspecţia Muncii, în îndeplinirea atribuţiunilor acesteia, iar drepturile conferite inspectorilor de muncã au în vedere atât specificul activitãţii de control exercitate, cât şi importanţa socialã a acestei activitãţi de ordine publicã."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În sfârşit, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privatã, nu au incidenţã în cauzã, întrucât textele de lege criticate nu instituie nicio restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Total Grup Security" - S.R.L. din Buzãu în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecãtoriei Buzãu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
