Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Darius Bogdan Vâlcov în Dosarul nr. 43.049/3/2015 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 201D/2020. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a comunicat la dosar cerere de soluţionare în lipsă a acesteia. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarele nr. 393D/2020 şi nr. 775D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Ionel Arsene în Dosarul nr. 431/103/2018/a2 al Tribunalului Bacău - Secţia penală, respectiv de Ana Alina Geogean în Dosarul nr. 14.323/197/2019/a1 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală. 4. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 775D/2020 a comunicat cerere de soluţionare în lipsă a acesteia. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 393D/2020 şi nr. 775D/2020 la Dosarul nr. 201D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile criticate nu au legătură cu soluţionarea pe fond a celor trei cauze în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. De asemenea, reţine că excepţia de neconstituţionalitate se fundamentează pe contrarietatea dintre dispoziţiile criticate şi norme ce aparţin altor legi din domeniul justiţiei. Apreciază că norma criticată este derogatorie de la dreptul comun şi, totodată, invocă Deciziile Curţii Constituţionale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 şi nr. 390 din 8 iunie 2021, subliniind că legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere privind procedura de selectare şi numire a procurorilor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 27 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 43.049/3/2015, Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de Darius Bogdan Vâlcov în cauza penală în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă. 8. Prin Încheierea din 3 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 431/103/2018/a2, Tribunalul Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de Ionel Arsene în cauza penală în care acesta a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă. 9. Prin Decizia penală nr. 2/R din 11 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 14.323/197/2019/a1, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de Ana Alina Geogean în procedura de cameră preliminară, în care au fost invocate şi respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpată, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, unele dintre ele vizând lipsa de mandat legal pe care l-a primit procurorul de caz din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că soluţia legislativă prevăzută la art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 este neconstituţională, fiind contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu prevede printre condiţiile de numire a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi pe cea a specializării, contrar legii, respectiv contrar art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie. Din această perspectivă, sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (2) şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 11. Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că din dispoziţiile legale criticate rezultă că legiuitorul a prevăzut specializarea în combaterea infracţiunilor de corupţie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi nu a procurorilor din cadrul acesteia. Totodată, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text de lege cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005). În consecinţă, pentru argumentele prezentate, apreciază că dispoziţiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 11 alin. (1) şi (2), ale art. 20 alin. (1) şi (2), ale art. 21 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Tribunalul Bacău - Secţia penală face precizarea că nu îmbrăţişează punctul de vedere expus de inculpat, autor al excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, reţine că articolul invocat ca fiind neconstituţional nu împiedică specializarea procurorilor. Acest lucru se realizează ulterior prin diferite programe de pregătire profesională. Cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate raportat la art. 16 din Constituţie, apreciază că nu are legătură „egalitatea în drepturi“ cu „lipsa pregătirii, specializării procurorilor“ pentru a putea cerceta cauze privind infracţiunile de corupţie. 13. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală reţine că, în esenţă, autoarea excepţiei critică soluţia legislativă care nu prevede criteriile de specializare a procurorilor cu ocazia accederii lor în structura specializată de parchet, în ciuda consacrării distincte a condiţiei specializării ca cerinţă legală pentru procurorii ce se constituie în această structură, susţinând că astfel nu se respectă convenţiile în materie la care ţara noastră este parte şi nici dispoziţiile constituţionale invocate. Instanţa de judecată apreciază că un astfel de viciu ar putea constitui o omisiune sau o imprecizie legislativă, dar nu consideră că o astfel de omisiune contravine Constituţiei, atâta vreme cât delegarea procurorului s-a realizat cu respectarea legii în vigoare la acel moment, acesta funcţionând, după delegare, într-o instituţie specializată. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 15. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 201D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. Raportat la motivarea autorului excepţiei, arată că, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, în cazurile în care se invocă neconstituţionalitatea unor texte de lege determinată de o pretinsă omisiune legislativă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în considerarea art. 61 din Constituţie, care stabileşte că modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale Parlamentului. Or, examinând motivarea excepţiei, Guvernul observă că sunt criticate normele juridice cuprinse la art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 nu pentru ceea ce reglementează, ci pentru ceea ce lipseşte din cuprinsul acestora. În subsidiar, Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că înfiinţarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenţă materială sau personală, cu competenţe proprii de investigare, constituie expresia opţiunii legiuitorului, care, în funcţie de necesitatea prevenirii şi combaterii anumitor fenomene infracţionale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora. Faptul că dispoziţiile legale în vigoare valorizează expressis verbis drept element pentru numirea procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pregătirea profesională a acestora, nu doar rezultatele profesionale în combaterea infracţiunilor de corupţie, nu a exclus şi nici în prezent nu exclude prezenţa specializării în domeniul infracţiunilor de corupţie a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Arată că, din jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, rezultă clar jaloanele în ceea ce priveşte posibilitatea constituirii de structuri specializate de parchet, aceasta reprezentând o opţiune ce aparţine exclusiv legiuitorului ca oportunitate, nefiind impuse constrângeri constituţionale în această materie. Oricare altă interpretare ar determina imposibilitatea perpetuă de constituire a oricărei structuri specializate de parchet în care să funcţioneze procurori care să nu fi fost deja specializaţi pe aceeaşi competenţă. Din perspectiva respectării principiului legalităţii prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, consideră că prevederile criticate au un înţeles clar, neechivoc şi previzibil, semnificaţia termenilor utilizaţi în conţinutul normativ al textului de lege criticat poate fi în mod rezonabil percepută şi înţeleasă de destinatarii normei, astfel că nu se poate reţine că acestea nu oferă nivelul de claritate şi previzibilitate necesar eliminării riscului aplicării lor discreţionare. Arată, de asemenea, că atât judecătorii, cât şi procurorii beneficiază de formare profesională corespunzătoare, cu caracter teoretic şi practic, atât în etapa anterioară numirii în funcţie, cât şi pe parcursul întregii cariere profesionale, formarea profesională orientată spre dezvoltarea de tehnici profesionale fiind o obligaţie a judecătorilor şi procurorilor. În aceste condiţii, apreciază că stabilirea de către legiuitor, ca o condiţie avută în vedere la numirea procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a pregătirii profesionale a acestora în ansamblu, iar nu doar a unei pregătiri specializate preexistente în domeniul combaterii infracţiunilor de corupţie are ca scop lărgirea bazei de selecţie în vederea numirii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi constituie o opţiune a acestuia, care nu este de natură să aducă atingere prevederilor constituţionale invocate. În ceea ce priveşte critica adusă dispoziţiilor legale în raport cu art. 131 alin. (2) din Constituţie arată că normele criticate, care stabilesc condiţiile de acces şi modalitatea de încadrare a procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu numai că nu vin în contradicţie cu prevederile constituţionale menţionate, ci, dimpotrivă, dau expresie acestora. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: "(1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop. (3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în: a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate. (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice. (5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator. [...]" 19. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, a fost abrogată prin art. 168 alin. (5) din titlul IX al Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Curtea are însă în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textele criticate contravin atât prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, respectiv principiul legalităţii şi calitatea legii, ale art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 131 alin. (2) potrivit căruia Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii, cât şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, analizând critici identice cu cele invocate în prezenta cauză, a pronunţat Decizia nr. 650 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 30 aprilie 2024, în care, la paragrafele 13-15, a reţinut că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituţionalitate, autorul solicită, în realitate, modificarea normelor criticate, în sensul de a se reglementa, printre condiţiile de numire a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi condiţia „specializării“ acestora. În aceste condiţii, Curtea a constatat că o asemenea solicitare nu intră în competenţa sa de soluţionare, întrucât, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de control constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, şi, prin urmare, nu are competenţa de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat şi nici de a face propuneri de lege ferenda. 22. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa faptul că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, şi Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conţinutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispoziţiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul de a stabili printre condiţiile de numire a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi condiţia specializării. 23. Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că susţinerea privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la condiţia specializării, reglementată de prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 (în conformitate cu care „Direcţia Naţională Anticorupţie are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei“), nu poate fi primită. Controlul realizat de Curtea Constituţională este unul de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţii şi principii ale Constituţiei. Relevanţa constituţională a unor norme legale în interpretarea şi aplicarea art. 1 alin. (5), în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor şi a ordonanţelor Guvernului (atât a priori, cât şi a posteriori), respectiv a normelor de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, a fost stabilită în jurisprudenţa Curţii Constituţionale pornind de la semnificaţia pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului o dă noţiunii de „lege“, noţiune care este cuprinsă în art. 1 alin. (5) din Constituţie. Curtea Constituţională a statuat că din această jurisprudenţă se desprinde concluzia potrivit căreia, pentru relevanţa constituţională a principiului legalităţii, esenţial este ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerinţele clarităţii, preciziei, previzibilităţii şi ale accesibilităţii normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăţi sau principii de rang constituţional (Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 2 mai 2018). În această lumină şi cu această circumstanţiere trebuie abordată interpretarea principiului legalităţii în cadrul atribuţiilor Curţii Constituţionale de control al constituţionalităţii legilor înainte de promulgare şi, respectiv, a legilor şi a ordonanţelor Guvernului după intrarea în vigoare, iar nu ca o verificare a compatibilităţii legilor sau a ordonanţelor Guvernului între ele. Acceptarea tezei contrare, în sensul că, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor şi a ordonanţelor Guvernului, orice altă lege sau orice alte dispoziţii cuprinse în aceeaşi lege sau ordonanţă a Guvernului pot deveni, prin simpla invocare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, norme de referinţă pentru acest control, denaturează sensul dispoziţiilor constituţionale care configurează competenţa instanţei de contencios constituţional (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2019, paragraful 46). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Darius Bogdan Vâlcov în Dosarul nr. 43.049/3/2015 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, de Ionel Arsene în Dosarul nr. 431/103/2018/a2 al Tribunalului Bacău - Secţia penală, respectiv de Ana Alina Geogean în Dosarul nr. 14.323/197/2019/a1 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Tribunalului Bacău - Secţia penală şi Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
