Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 199 din 6 martie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.004/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- preşedintele delegat │
│Marian Budă   │al Secţiei a II-a      │
│              │civile                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ileana        │- judecător la Secţia I│
│Ruxandra      │civilă                 │
│Tirică        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- judecător la Secţia a│
│Surdu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia      │- judecător la Secţia a│
│Florentina    │II-a civilă            │
│Duminecă      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia a│
│Mîneran       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Liliana Vişan │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian      │- judecător la Secţia  │
│Daniel Oana   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila  │- judecător la Secţia  │
│Farmathy      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.836/62/2022, la care a fost conexat Dosarul nr. 2.094/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.591/105/2022.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (ii) intimatul-pârât a formulat punct de vedere cu privire la raport.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Prin Încheierea din 10 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.836/62/2022, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B sunt datorate în baza ordinelor nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 şi nr. 35/2021 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispoziţiilor din ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 şi nr. 168/2022"

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.004/1/2024.
    10. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.591/105/2022, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă în contextul existenţei în ordinea juridică internă a dispoziţiilor art. 36 alin. (6), art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 se poate dispune obligarea I.J.P. Prahova la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 şi 6 atât pe timp de pace, cât şi pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgenţă, norme de hrană prevăzute prin ordinele ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020, nr. MS 35/21.02.2022"

    11. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.094/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.004/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018)
    "ART. 36
    (6) Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2020, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019.
    ART. 37
    (1) În perioada 2019-2021, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2018.
    (2) În perioada 2019-2021, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018."

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020)
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    (...)
    16. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) În aplicarea alin. (2), începând cu luna ianuarie 2020, toate instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională acordă cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare."
"

    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020)
    "ART. I
    (...)
    (5) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională acordă cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare. (...)"

    15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021)
    "ART. IV
    (...)
    (2) În anul 2022, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021."

    16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022)
    "ART. IV
    (...)
    (2) În anul 2023, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022."

    17. Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994)
    "ART. 5
    (1) Valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabileşte şi se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naţionale împreună cu celelalte instituţii publice prevăzute la art. 1, în funcţie de indicii preţurilor de consum pentru actualizare la rata inflaţiei a elementelor patrimoniale, capitolul «Mărfuri alimentare», publicaţi de Institutul Naţional de Statistică în Buletinul Statistic de Preţuri."

    18. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace (Ordinul nr. 136/2017), anexele nr. 1-4, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I
    Normele de hrană corespunzătoare personalului încadrat al I.P.J. Braşov sunt norma nr. 6 care se acordă poliţiştilor în activitate şi norma nr. 12 sub forma suplimentului „B” care se acordă poliţiştilor care depun eforturi deosebite sau se află în situaţii speciale, prin aceasta înţelegându-se: personal care deserveşte dispecerate în ture sau care lucrează în ture sau care execută dresajul sau îngrijirea câinilor de serviciu.

    19. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.06.2018, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 97/2018), în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicitându-se diferenţa de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019
    20. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 83/2020, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 83/2020), în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicitându-se diferenţa de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021
    21. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 78/2020, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 78/2020), privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferenţa de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020.
    22. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 35/21.02.2022 (Ordinul nr. MS 35/2022) privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022 în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicitându-se diferenţa de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi.

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept
    Dosarul nr. 3.836/62/2022
    Cererea de chemare în judecată
    23. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 octombrie 2022 pe rolul Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 3.836/62/2022, reclamanţii AAA ş.a., prin Sindicatul Democratic al Poliţiştilor - „SIDEPOL“ (SIDEPOL), în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R. ) şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov (I.J.P. Braşov), au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: 1) obligarea pârâţilor la plata valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1 şi nr. 6, atât pe timp de pace, cât si în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau urgenţă prevăzute de ordinele ministrului apărării naţionale, pentru perioada celor 3 ani anteriori introducerii acţiunii, după cum urmează: (i) Ordinul nr. MS 97/5.06.2018 - în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicitându-se diferenţa de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; (ii) Ordinul nr. MS 83/2020 în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicitându-se diferenţa de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; (iii) Ordinul nr. MS 78/2020 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferenţa de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; (iv) Ordinul nr. MS 35/21.02.2022 privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022 în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicitându-se diferenţa de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi; 2) efectuarea demersurilor necesare, de către Ministerul Apărării Naţionale (M.Ap.N.), la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană, începând cu 1.01.2022, la 45 lei/zi (valoarea reală la o creştere a indicilor preţurilor de consum de 17,6%) şi plata efectivă către reclamanţi a diferenţei rezultate; 3) actualizarea acestor sume cu rata inflaţiei, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenţei fiecăreia şi până la plata efectivă a sumelor datorate şi a dobânzii legale aferente drepturilor băneşti, începând cu data naşterii dreptului la acţiune şi până la data plăţii efective; 4) obligarea pârâţilor la calcularea, alocarea fondurilor necesare şi achitarea către funcţionarii publici - poliţişti - membri de sindicat a normei de hrană nr. 6, începând cu data promovării acţiunii şi în continuare, până la data intrării în vigoare a altor prevederi legale care urmează a actualiza valoarea financiară a normelor de hrană.
    24. În motivarea acţiunii, reclamanţii - membri ai SIDEPOL - au arătat, în esenţă, că sunt funcţionari publici cu statut special, angajaţi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov, calitate în care beneficiază de norma de hrană.
    25. Conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabileşte şi se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naţionale împreună cu celelalte instituţii publice prevăzute la art. 1, în funcţie de indicii preţurilor de consum pentru actualizarea cu rata inflaţiei, capitolul „Mărfuri alimentare“, publicaţi de Institutul Naţional de Statistică în Buletinul Statistic de Preţuri.
    26. Deşi, prin ordinele menţionate, s-a stabilit majorarea valorii normei de hrană, reclamanţii susţin că au primit aceste sume într-un cuantum inferior celui de care ar fi trebuit să beneficieze raportat la indicii preţurilor de consum pentru actualizarea cu rata inflaţiei.

    Sentinţa civilă pronunţată de prima instanţă
    27. Prin Sentinţa civilă nr. 945/CA din 29 noiembrie 2023, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal: (i) a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanţii AAA ş.a., toţi prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (ii) a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I.J.P. Braşov şi a pârâtului M.A.I.; (iii) a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru drepturile aferente perioadei mai 2019-11.10.2019 şi a respins acţiunea formulată de reclamanţii AAA ş.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâţii M.A.I. şi I.J.P. Braşov pentru această perioadă, ca prescrisă; (iv) a respins, în rest, acţiunea formulată de reclamanţii AAA ş.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâţii M.A.I. şi I.J.P. Braşov, ca neîntemeiată.
    28. În privinţa fondului cauzei s-a reţinut că actul normativ care reglementează alocarea personalului care beneficiază de norma de hrană este Ordinul nr. 136/2017.
    29. Normele de hrană corespunzătoare personalului încadrat la I.P.J. Braşov sunt norma nr. 6 care se acordă poliţiştilor în activitate şi norma nr. 12 sub forma suplimentului „B“ care se acordă poliţiştilor care depun eforturi deosebite sau se află în situaţii speciale, prin aceasta înţelegându-se: personal care deserveşte dispecerate în ture sau care lucrează în ture sau care execută dresajul sau îngrijirea câinilor de serviciu.
    30. Referitor la cuantumul compensaţiei băneşti sunt incidente dispoziţiile art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, care a prevăzut că, în perioada 2019-2021, valoarea acesteia este cea stabilită pentru luna decembrie 2018. Dispoziţii similare sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 6 ianuarie 2020, conform căreia începând cu luna ianuarie 2020 se acordă alocaţia valorică pentru dreptul de hrană la nivelul lunii ianuarie 2019 şi, respectiv, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 130/2021 şi nr. 168/2022 care au stabilit că valoarea este conformă celei aferente lunii decembrie 2021 şi, respectiv, 2022.
    31. Întrucât actualizarea normei de hrană pentru poliţişti a fost plafonată prin ordonanţele de urgenţă menţionate, pentru perioada solicitată prin acţiune, iar ordinele Ministerului Apărării Naţionale au o forţă juridică inferioară, în raport cu principiul ierarhiei şi forţei juridice a actului normativ, consacrat prin art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, rezultă că actualizarea normei de hrană solicitată de reclamanţi nu poate fi acordată.

    Recursul formulat în cauză
    32. Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs principal reclamanţii AAA ş.a., toţi prin SIDEPOL, şi recurs incident, pârâtul M.A.I.
    33. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenţii-reclamanţi au susţinut, în esenţă, că ordinele de ministru sunt elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, astfel încât sunt îndrituiţi să le fie acordată norma de hrană calculată prin actualizarea cu indicele de inflaţie. Ordonanţele de urgenţă prin care s-a plafonat nivelul acesteia sunt invocate în mod eronat de prima instanţă în soluţionarea cererii, deoarece prin acţiunea formulată nu s-a solicitat majorarea normei de hrană, ci actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie, ceea ce nu echivalează cu o majorare în sensul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană.
    34. La rândul său, recurentul-pârât M.A.I. a susţinut, în esenţă, că în mod eronat prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia, având în vedere că reclamanţii nu au avut raporturi de serviciu cu M.A.I., ci cu I.J.P. Braşov, iar stabilirea şi acordarea diferitelor drepturi băneşti, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv al angajatorului, subiect pasiv al raportului obligaţional dedus judecăţii, care are obligaţia verificării condiţiilor de acordare şi de stabilire a drepturilor băneşti solicitate. Prin urmare, M.A.I. nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi băneşti pentru angajaţii unei alte instituţii cu personalitate juridică.
    35. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    Dosarul nr. 4.591/105/2022
    Cererea de chemare în judecată
    36. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 4.591/105/2022, reclamantul SIDEPOL, pentru reclamanţii BBB ş.a., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova (I.J.P. Prahova), a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa: 1) să se dispună obligarea, în solidar, a pârâtelor la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 şi nr. 6, atât pe timp de pace, cât şi în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau de urgenţă prevăzute în ordinele ministrului apărării naţionale, pentru perioada celor trei ani anteriori introducerii acţiunii, după cum urmează: (i) Ordinul nr. MS 97/5.06.2018 - în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicită diferenţa de 2 lei/zi pentru perioada 2019-decembrie 2019; (ii) Ordinul nr. MS 83/2020 - în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicită diferenţa de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; (iii) Ordinul nr. MS 78/2020 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferenţa de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; (iv) Ordinul nr. MS 35/21.02.2022 privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022, în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicită diferenţa de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi; 2) efectuarea demersurilor necesare, de către M.Ap.N., la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru, prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană începând cu 1.01.2022 la 45 lei/zi (valoarea reală la o creştere a indicilor preţurilor de consum de 17,6%) şi plata efectivă către reclamanţi a diferenţei rezultate; 3) actualizarea acestor sume cu rata inflaţiei, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenţei fiecăreia şi până la plata efectivă a sumelor datorate şi a dobânzii legale aferente drepturilor băneşti, începând cu data naşterii dreptului la acţiune şi până la data plăţii efective; 4) obligarea pârâţilor la calcularea, alocarea fondurilor necesare şi achitarea către funcţionarii publici - poliţişti, membri de sindicat, a normei de hrană nr. 6, începând cu data promovării acţiunii şi în continuare, până la data intrării in vigoare a altor prevederi legale care urmează a actualiza valoarea financiară a normelor de hrană.

    Sentinţa civilă pronunţată de prima instanţă
    37. Prin Sentinţa civilă nr. 272 din 20 martie 2024, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată.
    38. Prima instanţă a reţinut că, raportând textul de lege incident în cauză [art. 37 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018] la perioada în legătură cu care a fost sesizată instanţa de contencios administrativ, rezultă că, pentru perioada 2019-2022, incident este doar alin. (2) al art. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în temeiul căruia cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană se menţine în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.
    39. În virtutea alin. (3) al art. 37 invocat de reclamanţi, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană se calculează în raport cu nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare [Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 65/2003), Ordinul nr. 136/2017], doar începând cu luna ianuarie 2020.
    40. Astfel, prima instanţă a constatat că, fără a se justifica susţinerea reclamanţilor potrivit căreia suspendarea dreptului ar fi continuă şi îndelungată, în temeiul art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană s-a menţinut în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018, respectiv 32 lei/zi.
    41. Doar ulterior, conform alin. (3) nou-introdus în art. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană se acordă actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.

    Recursul formulat în cauză
    42. Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii, susţinând că instanţa de fond a reţinut că în cauză au aplicabilitate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, fără a fi analizate ordinele de ministru invocate în susţinerea cererii introductive. Reclamanţii apreciază că soluţia instanţei de fond este rezultatul greşitei aplicări a normelor de drept material, dat fiind că instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, făcând abstracţie de dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994.
    43. Recurenţii-reclamanţi au precizat că ordinele de ministru invocate au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, apreciind că sunt îndrituiţi la acordarea normei de hrană calculate prin actualizarea cu indicele de inflaţie, astfel că ordonanţa de urgenţă prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană a fost invocată în mod eronat de instanţa de fond în soluţionarea cererii, întrucât nu au solicitat majorarea normei de hrană, ci actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie, ceea ce nu echivalează unei majorări pentru a fi incidentă ordonanţa de urgenţă prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, ci ordinele ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.06.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 şi nr. MS 35/21.02.2022.

    Întâmpinarea la recurs
    44. Intimatul-pârât I.P.J. Prahova a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind efectuarea demersurilor necesare către M.Ap.N., la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană, începând cu data de 1.01.2022, la 45 lei/zi şi plata efectivă a diferenţei rezultate. Pe fondul cauzei, intimatul-pârât a solicitat respingerea acţiunii.
    45. La termenul de judecată din 18 septembrie 2024, instanţa de recurs a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii recursului, iar în ceea ce priveşte excepţia prescripţiei şi excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind efectuarea demersurilor necesare de către M.Ap.N. la nivel de Guvern, pentru emiterea unui nou ordin de ministru, a constatat că aceste două excepţii au fost invocate şi în faţa instanţei de fond, care nu s-a pronunţat asupra lor, iar sentinţa instanţei de fond nu a fost atacată cu recurs din această perspectivă, astfel că soluţia dată a intrat sub autoritatea de lucru judecat.
    46. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    Dosarul nr. 3.836/62/2022
    47. Prin Încheierea de şedinţă din 10 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că: acţiunea formulată de reclamanţi se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, fără a considera necesară analizarea condiţiilor de admisibilitate ce rezultă din prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă.
    48. Prin adresa emisă la 30.09.2024, ca urmare a solicitării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de trimitere a precizat că soluţionarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât litigiul vizează obligarea pârâţilor la plata valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1 şi nr. 6, atât pe timp de pace, cât şi în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau urgenţă prevăzute de ordinele ministrului apărării naţionale, pentru perioada celor 3 ani anteriori introducerii acţiunii, majorate după cum urmează: de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, solicitându-se diferenţa de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; de la 34 lei/zi la 38 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021 şi de la 38 la 40 lei/zi - pentru perioada ianuarie 2022-zi, conform ordinelor ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.06.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 şi nr. MS 35/21.02.2022. Însă, prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 şi nr. 168/2022, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană a fost menţinut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, iar începând cu luna ianuarie 2020 aceste drepturi se acordă la valoarea actualizată la nivelul lunii ianuarie 2019, respectiv 34 lei, potrivit normelor legale în vigoare. Plafonarea prevăzută pentru anul 2019 a fost definitivă fără să existe posibilitatea recuperării vreunei diferenţe. De asemenea, la nivelul I.J.P. Braşov se acordă norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B, neacordându-se norma de hrană nr. 1.

    Dosarul nr. 4.591/105/2022
    49. Prin Încheierea de şedinţă din 18 septembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă prin raportare strict la condiţiile reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, şi anume: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluţionată în primă instanţă sau în calea de atac; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată; asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat anterior şi să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    50. Astfel, s-a reţinut că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de un complet de judecată al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, învestit cu soluţionarea recursului formulat de recurenţii-reclamanţi, prin care aceştia critică modalitatea de interpretare, de către instanţa de fond, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, fără a ţine seama de dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994.
    51. În ceea ce priveşte cerinţa ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, curtea apreciază că întrebarea formulată are legătură cu soluţionarea pe fond a cauzei, deoarece soluţionarea cauzei depinde de modul în care sunt interpretate dispoziţiile art. 36 alin. (6) şi art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, precum şi cele ale art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, a căror aplicare prioritară este solicitată de către recurenţii-reclamanţi.
    52. De asemenea, se reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dezlegat cu efecte general obligatorii problema de drept care constituie obiect al sesizării şi nici nu există un recurs în interesul legii în curs de soluţionare având acest obiect.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    Dosarul nr. 3.836/62/2022
    53. Din concluziile orale ale intimatului-pârât I.J.P. Braşov, consemnate în practicaua Încheierii din 10 septembrie 2024, rezultă că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, impunându-se sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept indicate la paragraful 8 din prezenta decizie.
    54. Recurenţii-reclamanţi nu au exprimat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept expusă la paragraful 8.

    Dosarul nr. 4.591/105/2022
    55. Părţile nu au prezentat un punct de vedere cu privire la problema de drept a cărei lămurire se solicită.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    Dosarul nr. 3.836/62/2022
    56. Ordinele ministrului apărării naţionale nr. MS nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 şi nr. 35/2021 nu conferă un drept la o valoare mai mare, ci doar stabilesc aceste valori, dreptul fiind acordat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 şi suspendat prin acte juridice cu forţă egală acestei ordonanţe a Guvernului, dar ulterioare ei, respectiv ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 şi nr. 168/2022.
    57. Potrivit art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.
    58. Din aplicarea coroborată a art. 36 alin. (6) şi art. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/2020, rezultă că, în anul 2019, cuantumul alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană a fost menţinut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, iar începând cu luna ianuarie 2020 aceste drepturi se acordă la valoarea actualizată la nivelul lunii ianuarie 2019, respectiv 34 lei, potrivit normelor legale în vigoare.
    59. Plafonarea prevăzută pentru anul 2019 a fost definitivă, fără să existe posibilitatea recuperării vreunei diferenţe.
    60. Instanţa de trimitere invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 672 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021 (Decizia Curţii Constituţionale nr. 672/2020).
    61. Din cele mai sus expuse rezultă că actualizarea normei de hrană pentru poliţişti nu poate fi acordată, atât timp cât normele legale stipulează, fără putinţă de tăgadă, plafonarea acesteia pentru perioada solicitată în acţiune.

    Dosarul nr. 4.591/105/2022
    62. Conform punctului de vedere inserat în Încheierea de îndreptare din 10 octombrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. (6) şi art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, precum şi ale art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, nu se poate dispune obligarea I.J.P. Prahova la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 şi nr. 6 atât pe timp de pace, cât şi pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgenţă, norme de hrană prevăzute prin ordinele ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 şi nr. MS 35/21.02.2022.
    63. În motivarea acestui punct de vedere au fost invocate prevederile art. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale alin. (3) al articolului menţionat, introdus prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020.
    64. Deşi normele de hrană nr. 1 şi nr. 6 au fost majorate succesiv prin ordinele ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 şi nr. MS 35/21.02.2022 (de la 32 lei/zi la 34 lei, pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; la 39 lei/zi, pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; respectiv de la 38 lei la 40 lei/zi începând cu luna ianuarie 2022), în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în perioada 1.01.2019-31.12.2019, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană s-a menţinut în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018, respectiv 32 lei/zi.
    65. Ulterior, în virtutea alin. (3), nou-introdus în art. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană se acordă actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.
    66. De asemenea, instanţa de trimitere invocă prevederile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, reţinând că majorările normei de hrană pentru poliţişti, invocate de reclamanţi, nu pot fi acordate decât în condiţiile stipulate în textele normative indicate, atât timp cât normele legale prevăd menţinerea valorii normei de hrană din anul anterior.
    67. Prin urmare, în interpretarea şi aplicarea art. 36 alin. (6) şi art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, precum şi a art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, nu se poate dispune obligarea pârâtei la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 şi nr. 6 atât pe timp de pace, cât şi pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgenţă, astfel cum au fost stabilite prin ordinele nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 şi nr. MS 35/21.02.2020.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    68. Curţile de apel Bucureşti, Braşov, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Piteşti şi Ploieşti au transmis hotărâri judecătoreşti relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
    69. Într-o orientare jurisprudenţială consistentă şi unanimă s-a apreciat că, în ceea ce priveşte normele de hrană nr. 1, nr. 6 şi nr. 12 sub forma suplimentului B, se aplică ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 şi nr. 168/2022, deoarece sunt acte normative cu forţă juridică superioară ordinelor ministrului apărării naţionale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 şi nr. MS 35/21.02.2022.
    70. Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul următoarelor instanţe: curţile de apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi tribunalele Călăraşi - Secţia civilă, Covasna - Secţia civilă, Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    71. În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale au fost invocate argumentele conform cărora interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 impune concluzia potrivit căreia, pentru intervalul de referinţă 1.01.2019-31.12.2019, cuantumul alocaţiei valorice pentru hrană este cel aflat în plată în luna decembrie 2018, iar, începând cu anul 2020, cuantumul normei de hrană a fost actualizat la 34 lei, cuantum ce s-a aplicat şi în anul 2021.
    72. Ordinele ministrului apărării naţionale invocate în susţinerea acţiunii prezintă forţă juridică inferioară ordonanţelor de urgenţă prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, în raport cu principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, principiu consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).
    73. Invocând, totodată, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii nr. 20 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 21 noiembrie 2011, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului [Cauza James împotriva Marii Britanii, Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Cauza Kopecky împotriva Slovaciei (MC), pct. 49-50, Cauza Centro Europa 7 S.R.L. şi di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 173; Saghinadze şi alţii împotriva Georgiei, pct. 103; Ceni împotriva Italiei, pct. 39, Béláné Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 75] s-a reţinut că, fiind vorba despre stabilirea, printr-un act normativ, a cuantumului dreptului de alocaţie valorică, iar nu despre o eventuală neacordare a unui drept substanţial, este cât se poate de evident că nici nu se poate pune problema existenţei unei speranţe legitime, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).
    74. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au comunicat opinii teoretice.
    75. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    76. În exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării au fost pronunţate două decizii care prezintă relevanţă cu privire la soluţionarea prezentelor sesizări.
    77. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 672 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021, s-a reţinut, conform paragrafelor 25 şi 26, că: „(...) dreptul la alocaţia de hrană nu reprezintă un element esenţial pentru existenţa raportului de serviciu al poliţiştilor şi exercitarea drepturilor şi îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcţie de resursele financiare disponibile, a înţeles să creeze condiţii adecvate desfăşurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalităţile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condiţiile adecvate desfăşurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existenţa şi desfăşurarea raporturilor de muncă (Decizia nr. 478 din 12 iulie 2018, paragraful 27).
    Curtea a reţinut că legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi (Decizia nr. 478 din 12 iulie 2018, paragraful 28).“

    78. De asemenea, în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 478 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 8 noiembrie 2018, s-a reţinut, potrivit paragrafelor 26-28, că „alocaţia pentru hrană reprezintă unul dintre drepturile acordate poliţiştilor, în virtutea specificului activităţii pe care o desfăşoară, activitate care este de natură să supună organismul şi psihicul unor solicitări şi riscuri sporite. Referitor la conţinutul dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, Curtea a stabilit, la paragrafele 25-29 ale Deciziei nr. 708 din 29 noiembrie 2016, că, raportat la specificul activităţii desfăşurate de poliţişti, dreptul la alocaţia de hrană poate fi privit ca o măsură de protecţie socială a acestei categorii profesionale. De altfel, consacrarea acestui drept alături de dreptul la uniformă, echipament specific, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite întăreşte ideea că acordarea acestui drept nu poate fi privită ca un simplu beneficiu ori privilegiu, ci face parte dintre acele măsuri cu caracter preventiv ori de remediu, prin care se urmăreşte păstrarea integrităţii fizice şi psihice a poliţiştilor. Prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 20, Curtea a reţinut, în esenţă, că textul constituţional menţionat enumeră elementele componente ale dreptului la protecţie socială a salariaţilor, respectiv securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi «alte situaţii specifice, stabilite prin lege».
    Curtea a considerat că dreptul la alocaţia de hrană nu reprezintă un element esenţial pentru existenţa raportului de serviciu al poliţiştilor şi exercitarea drepturilor şi îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcţie de resursele financiare disponibile, a înţeles să creeze condiţii adecvate desfăşurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalităţile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condiţiile adecvate desfăşurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existenţa şi desfăşurarea raporturilor de muncă.
    De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi. Aşadar, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi.“

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    79. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată practică relevantă în legătură cu chestiunea de drept supusă analizei.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    80. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă şi de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    81. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale.
    82. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    83. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se prevăd despre o eventuală neacordare a unui drept substanţial, este cât se poate de evident că nici nu se poate pune problema existenţei unei speranţe legitime, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).
    84. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv ale Codului de procedură civilă, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    85. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul a ţinut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    86. Admisibilitatea sesizărilor va fi, aşadar, circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziţii arată că se completează.
    87. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;
    (iv) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    (v) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    88. Verificând condiţiile de admisibilitate, se constată că acestea sunt doar parţial îndeplinite.
    89. Astfel, cele două sesizări au fost formulate în litigii având ca obiect solicitarea de către categoria profesională a poliţiştilor a plăţii valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1, nr. 6 şi nr. 12, prevăzute în actele normative identificate la pct. II „Dispoziţiile legale supuse interpretării“ din prezenta decizie.
    90. Aşadar, în aceste cauze, instanţele de trimitere au fost învestite cu soluţionarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) şi (2) din actul normativ menţionat, titularii cererilor de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice.
    91. Instanţele de trimitere sunt învestite cu soluţionarea acestor cauze în recurs în virtutea competenţelor lor legale, conturate prin dispoziţiile art. 269 din Codul muncii raportate la art. 95 pct. 1, respectiv art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă.
    92. În mod neîndoielnic, în fiecare caz în parte şi indiferent de variaţiile inevitabile din conţinutul întrebărilor adresate de instanţele de trimitere, chestiunea sesizată este chiar cea dedusă judecăţii în cauzele cu soluţionarea cărora acestea au fost învestite, verificându-se şi condiţia de admisibilitate a legăturii de determinare, respectiv aceea conform căreia de chestiunea sesizată să depindă soluţionarea pe fond a litigiilor, în fiecare caz în parte.
    93. De asemenea, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    94. Prin urmare, aceste cerinţe sunt îndeplinite.
    95. În ceea ce priveşte însă condiţia de admisibilitate care vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în absenţa unei definiţii legale a noţiunii „chestiune de drept“ din cuprinsul condiţiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerinţe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudenţa dezvoltată de instanţa supremă în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile.
    96. Astfel, în legătură cu această cerinţă, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procedura pronunţării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“.
    97. În acest sens, cu titlu exemplificativ, sunt relevante: Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018, Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020.
    98. Aşadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudenţială a priori, ci numai acele dispoziţii legale care au un caracter neclar, dual sau complex şi, în consecinţă, pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară.
    99. Aceste statuări, care sunt deopotrivă valabile şi în cazul acestor sesizări formulate în litigiile circumscrise domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, determină concluzia că, în cauză, această condiţie nu este îndeplinită.
    100. În acest context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că instanţele de trimitere, prin încheierile de sesizare iniţiale, au considerat că raportat la obiectul litigiului şi inexistenţa unor dezlegări ale instanţei supreme în legătură cu această chestiune de drept, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, care, de altfel, ar prevedea „în mod obligatoriu“ sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    101. Ulterior, niciuna dintre cele două instanţe, prin încheierile de completare, nu a prezentat niciun argument din care să rezulte că problema de drept ar putea primi interpretări contrare, de natură a genera practică neunitară.
    102. Dimpotrivă, în cuprinsul punctului de vedere exprimat, au argumentat cu suficientă claritate că valoarea normelor de hrană nr. 1, nr. 6 şi nr. 12 a fost majorată prin ordinele ministrului apărării naţionale, menţionate la pct. II al prezentei decizii, însă aceste ordine au forţă juridică inferioară ordonanţelor de urgenţă prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, în raport cu principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (27 martie 2000) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    103. În consecinţă, s-a concluzionat că actualizarea normei de hrană pentru poliţişti nu poate fi acordată, în condiţiile în care normele legale stipulează, fără putinţă de tăgadă, plafonarea acesteia pentru perioada solicitată prin acţiune.
    104. În egală măsură, instanţele învestite cu soluţionarea unor cauze similare au pronunţat atât în primă instanţă, cât şi în soluţionarea recursurilor hotărâri în care au prezentat argumente identice cu cele ale titularilor sesizărilor.
    105. În acest context, astfel cum s-a stabilit deja în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „în condiţiile în care instanţa de trimitere expune o interpretare clară şi argumentată în privinţa chestiunii de drept în discuţie, fără a fi prezentate şi argumentate diferite interpretări posibile ale textului legal ori elemente care să conducă la concluzia că acestea ar avea un caracter complex ori precar, imperfect, lacunar ori contradictoriu, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunţarea unei hotărâri prealabile“ (Decizia nr. 50 din 26 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022).
    106. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenţei unei dificultăţi de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizările formulate nu întrunesc condiţia de admisibilitate subsumată cerinţei ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită în realitate o rezolvare a însuşi raportului litigios şi validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluţiei. Or, instanţa supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea şi aplicarea legii la circumstanţele concrete ale cauzei cu a cărei soluţionare au fost învestite instanţele, atribut care este şi trebuie să rămână în competenţa acestora.
    107. În concluzie, condiţiile de admisibilitate a sesizărilor nu sunt îndeplinite în mod cumulativ şi, având în vedere cele expuse anterior, judecătorii-raportori propun soluţia de respingere, ca inadmisibile, a sesizărilor.
    108. De asemenea, existenţa unei jurisprudenţe unanime şi consistente, care a făcut corect aplicarea principiilor menţionate anterior, demonstrează lipsa unei veritabile chestiuni de drept în materie şi, ca atare, inexistenţa premiselor pentru declanşarea mecanismului hotărârii prealabile.

    109. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.836/62/2022 şi sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.591/105/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B sunt datorate în baza ordinelor ministrului apărării naţionale nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 şi nr. 35/2022 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispoziţiilor din ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative"

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena-Mădălina Ivănescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind norma de hrană nr. 6 şi norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B