Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ludovic Manyur în Dosarul nr. 1.814/105/2022 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.916D/2022. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu se aplică situaţiei în care se află autorul, textul fiind aplicabil doar în trei cazuri, respectiv pensia pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş, iar în cazul de faţă autorul excepţiei solicită deschiderea dreptului la pensie anticipată în condiţiile art. 65 din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, autorul excepţiei solicită o completare a textului de lege criticat, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.772 din 13 iulie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.814/105/2022, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ludovic Manyur cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate de autorul excepţiei la decizia de respingere a solicitării de acordare a dreptului de pensionare anticipată parţială. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul criticat este neconstituţional, întrucât creează o discriminare între acesta, care nu poate să îşi valorifice perioada lucrată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru a beneficia de dreptul de pensionare anticipată parţială, şi alte persoane care au lucrat o perioadă, fără ca acest interval de timp să fie considerat perioadă asimilată în accepţiunea legii, şi care pot valorifica această din urmă perioadă pentru a obţine dreptul la pensie. În mod concret, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că legiuitorul nu a avut în vedere la calculul stagiului de cotizare necesar obţinerii dreptului de pensionare anticipată parţială şi stagiile de cotizare efectuate în alte sisteme de asigurări sociale neintegrate în sistemul public. 6. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă apreciază că dispoziţia legală criticată este constituţională, întrucât natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Cu referire la critica potrivit căreia sunt discriminaţi pensionarii aflaţi în situaţia autorului excepţiei şi care nu pot beneficia de pensie anticipată parţială, nefiind recunoscut stagiul de cotizare dintr-un sistem de asigurare integrat - al Ministerului Afacerilor Interne -, instanţa de judecată reţine că această dispoziţie legală este expresia voinţei legiuitorului care a înţeles să configureze diferit condiţiile acordării acestui tip de pensie, însă aceste condiţii se aplică în mod egal tuturor beneficiarilor aflaţi în situaţia autorului. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Textul criticat are următorul conţinut: „Între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţia criticată nu este una nouă, fiind preluată de legiuitor din vechea reglementare, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Potrivit art. 194 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, aşa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale: „Între sistemul public şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.“ 13. Analizând conformitatea prevederilor art. 194 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 cu Legea fundamentală, prin Decizia nr. 683 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, Curtea a reţinut că prin art. 50 din Legea nr. 19/2000 a fost reglementat dreptul la pensie anticipată, drept care, privit în ansamblul reglementării sistemului public de pensii, are un caracter de excepţie, incluzând reguli speciale potrivit cărora pot fi pensionate şi persoanele care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar au realizat şi au depăşit stagiul complet de cotizare, reducerea vârstei operând în raport cu perioada de depăşire a stagiului complet de cotizare. Situaţia deosebită a persoanelor care solicită acordarea pensiei anticipate a îndreptăţit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiţii şi criterii derogatorii, cum sunt şi cele referitoare la includerea în stagiul de cotizare a perioadelor asimilate ori a celor care constituie vechime în muncă ori în funcţie în alte sisteme de asigurări sociale. Astfel, tratamentul juridic diferenţiat instituit este justificat de situaţia diferită în care se găsesc persoanele care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege cu privire la stagiul de cotizare în cadrul sistemului public de pensii în raport cu cele care îndeplinesc aceste condiţii. În acelaşi timp, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu creează discriminări ori privilegii în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, respectiv a celor care au cotizat atât în sistemul public de pensii, cât şi într-un alt sistem de asigurări sociale. 14. De asemenea, prin Decizia nr. 116 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 18 martie 2005, şi Decizia nr. 461 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 15 mai 2008, Curtea a reţinut, în esenţă, că asiguraţii care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale sunt într-o situaţie diferită faţă de cei care au realizat stagiu de cotizare complet în sistemul public de pensii şi, în consecinţă, şi tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare. 15. În cauza de faţă, Curtea observă că autorul excepţiei invocă o încălcare a principiului egalităţii în drepturi, considerând că acesta este defavorizat în raport cu o altă persoană care a lucrat o perioadă, care nu este considerată perioadă asimilată potrivit legii, dar care poate fi valorificată pentru a obţine dreptul la pensie anticipată. 16. Analizând această critică, instanţa de contencios constituţional constată că autorul şi celelalte persoane în raport cu care acesta susţine că ar fi discriminat nu se află într-o situaţie juridică identică sau similară, întrucât autorul excepţiei doreşte să beneficieze de dreptul la pensie anticipată prin recunoaşterea vechimii aferente unei perioade lucrate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care are un sistem propriu de asigurări sociale, neintegrat în sistemul public. Prin urmare, atât timp cât cele două categorii de persoane nu se află în situaţii identice sau similare, legiuitorul poate stabili reguli diferenţiate pentru fiecare categorie în ceea ce priveşte dreptul la pensie anticipată. De altfel, prin Decizia nr. 1.154 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a stabilit că „discriminarea“ presupune a trata diferit, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, persoane aflate în situaţii similare, o asemenea situaţie intervenind în cazul în care distincţia nu urmăreşte un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. 17. În virtutea marjei sale de apreciere în configurarea dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a prevăzut un regim juridic diferit pentru acordarea dreptului de pensionare anticipată, drept care are un caracter de excepţie faţă de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, iar această opţiune legislativă nu conduce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi. 18. Referitor la critica autorului excepţiei în sensul că ar fi discriminate persoanele care se află în situaţia sa şi care nu pot beneficia de dreptul la pensie anticipată, nefiind recunoscut stagiul de cotizare realizat într-un alt sistem de asigurări sociale decât cel public, Curtea reţine că nici această critică nu este întemeiată, întrucât aceste dispoziţii legale se aplică tuturor persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică precum autorul excepţiei. 19. În ceea ce priveşte susţinerea autorului privind neconstituţionalitatea textului criticat din perspectiva faptului că noua reglementare - Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, care va intra în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2023 - a adoptat o altă soluţie legislativă, Curtea, prin Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010, a stabilit că neconstituţionalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparaţie dintre reglementarea veche şi cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puţin favorabilă şi declanşând automat un aşa-zis conflict de constituţionalitate. Această soluţie de principiu se regăseşte, de exemplu, în Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau în Decizia nr. 72 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008. Aşadar, nici această din urmă critică nu poate fi primită. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ludovic Manyur în Dosarul nr. 1.814/105/2022 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Pentru magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Făşie, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează prim-magistrat-asistent, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
