Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 alin. (1) şi ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, excepţie ridicată de Adrian Niculae în Dosarul nr. 1.125/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 125D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, reiterând susţinerile formulate prin notele scrise, aflate la dosar. 4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul realizează o comparaţie a dispoziţiilor legale criticate cu normele cuprinse în art. 194 din Codul penal. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că reglementarea normelor penale criticate constituie opţiunea legiuitorului, potrivit art. 61 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.125/93/2019, Tribunalul Ilfov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 alin. (1) şi ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Adrian Niculae într-o cauză penală în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat şi ameninţare comisă în formă continuată. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că sunt lipsite de predictibilitate dispoziţiile art. 188 şi 189 din Codul penal raportat la art. 194 din Codul penal, ceea ce determină încălcarea dispoziţiilor art. 16, 21, 23 şi 24 din Constituţie. În acest sens, susţine că faptele prevăzute de normele penale menţionate anterior au aproximativ aceeaşi consecinţă, chiar dacă ele sunt încadrate la art. 188 şi 189 din Codul penal ori la art. 194 din acelaşi act normativ. Consideră că încadrarea juridică a faptei pe care a săvârşit-o, respectiv tentativa la infracţiunea de omor, este similară cu prevederile art. 194 din Codul penal, atât în ceea ce priveşte consecinţa, cât şi în ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii. Apreciază că soluţia pronunţată de Curtea Constituţională ar putea aduce lămuriri cu privire la pedeapsa la care inculpatul - autor al excepţiei - ar putea fi condamnat prin individualizare. 7. Tribunalul Ilfov - Secţia penală apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Reţine că textul de lege criticat incriminează infracţiunile de omor simplu şi omor calificat, asupra a două sau mai multor persoane, infracţiuni contra vieţii, ce se săvârşesc cu forma de vinovăţie a intenţiei, în ambele modalităţi, respectiv directă şi indirectă. În schimb, infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 194 din Codul penal, are ca obiect juridic integritatea corporală şi sănătatea persoanei. Observă că, atât practica judiciară, cât şi doctrina sunt constante în privinţa criteriilor care se analizează în vederea delimitării tentativei la infracţiunea de omor şi infracţiunea de vătămare corporală, acestea fiind: zona corpului vizată, numărul şi intensitatea loviturilor, iar, în ceea ce priveşte vătămarea corporală care a avut ca urmare punerea în primejdie a vieţii victimei, din perspectiva laturii subiective, aceasta se săvârşeşte cu o altă formă de vinovăţie, respectiv praeterintentia (intenţia depăşită). În aceste condiţii, fiind incriminate fapte distincte, apreciază că nu se pun probleme de constituţionalitate din perspectiva art. 16 din Legea fundamentală. Totodată, apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale care consacră accesul liber la justiţie, libertatea individuală şi dreptul la apărare, întrucât, în cursul procesului penal, părţile beneficiază de garanţiile procesuale, prevăzute de normele procesual penale referitoare la dreptul la apărare. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 188 alin. (1) şi ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, care au următorul cuprins: - Art. 188 alin. (1) din Codul penal: „(1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.“; – Art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal: „(1) Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări: [...] f) asupra a două sau mai multor persoane;“ 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 referitor la libertatea individuală şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu argumentează neconstituţionalitatea prevederilor art. 188 alin. (1) şi ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal prin raportarea acestora la dispoziţiile Legii fundamentale invocate, ci determină neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate prin compararea lor cu prevederile art. 194 din Codul penal, apreciind că soluţia pronunţată de Curtea Constituţională ar putea crea lămuriri cu privire la pedeapsa la care inculpatul - autor al excepţiei - ar putea fi condamnat prin individualizarea judiciară realizată de către instanţa de judecată. 14. Având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele. Aşadar, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 alin. (1) şi ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 422 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, şi nr. 485 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 15 noiembrie 2021). 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 alin. (1) şi ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, excepţie ridicată de Adrian Niculae în Dosarul nr. 1.125/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
