Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României şi ale art. 2 lit. G şi H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, excepţie ridicată de Adrian Mitu în Dosarul nr. 7.123/3/2017 (număr format vechi 4.019/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 134D/2018. 2. La apelul nominal răspunde domnul avocat Rareş Guţă, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, pentru autorul excepţiei. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, astfel cum a fost formulată. În acest sens susţine că dispoziţiile de lege criticate instituie un tratament discriminatoriu între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe şi personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituţii. Potrivit art. 16 din Constituţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă. Or, în speţă, situaţia diferă doar în ceea ce priveşte angajatorul, deoarece se instituie o diferenţă între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe şi personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituţii. Cât priveşte dispoziţiile criticate din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. G şi H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, şi de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, considerând că această reglementare reprezintă o opţiune a legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.123/3/2017 (număr format vechi 4.019/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015 şi ale art. 2 lit. G şi H din Hotărârea Guvernului nr. 954/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelantul Adrian Mitu în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 4.340 din 13 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a respins acţiunea având ca obiect „obligaţie de a face“, şi anume obligarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat de a-i elibera o adeverinţă-tip, potrivit art. 9 alin. (3) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, adeverinţă necesară acordării pensiei de serviciu. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 4 şi 16. În acest sens arată că, începând cu anul 1980 a lucrat în întreprinderi de comerţ exterior, iar din anul 1987 până în anul 2005 a activat la Ministerul Comerţului Exterior, sub diversele sale denumiri, iar din anul 2001 a făcut parte din Corpul diplomatic şi consular al Ministerului Afacerilor Externe. După ce s-a adresat Ministerului Economiei şi a solicitat adeverinţa pentru stabilirea pensiei de serviciu prevăzută de Legea nr. 216/2015, acesta i-a respins cererea, întrucât nu avea „cel puţin 4 ani în misiuni permanente“. Or, aceste norme de lege au un caracter discriminatoriu prin raportare la prevederile art. 1 din Legea nr. 216/2015, care nu stabilesc pentru personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe condiţia de 4 ani în misiuni permanente. Rezultă că există o discriminare între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe (căruia nu i se solicită condiţia de 4 ani în misiuni diplomatice) şi personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituţii (căruia i se solicită condiţia de 4 ani în misiuni diplomatice). Se invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în faţa legii, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul nediscriminării. În concluzie, criteriul care a stat la baza aplicării unui tratament juridic diferenţiat, respectiv condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, nu poate fi unul subiectiv sau aleatoriu. Prin urmare, trebuie asigurată o egalitate de tratament în cadrul sectoarelor profesionale de securitate socială, aşa cum este stipulată în Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la nediscriminare. În speţă, justificarea diferenţei de tratament juridic derivă din natura şi specificul diferit al atribuţiilor exercitate de membrii Corpului diplomatic şi consular al României aparţinând Ministerului Afacerilor Externe, raportat la aceeaşi categorie de personal diplomatic şi consular, dar care şi-au exercitat atribuţiile în cadrul celorlalte ministere enumerate la art. 3 din Legea nr. 216/2015. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Hotărârea Guvernului nr. 954/2015 este inadmisibilă, întrucât numai ordonanţele sau legile pot forma obiect al controlului de constituţionalitate. Totodată, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Legea nr. 216/2015 este inadmisibilă, deoarece urmăreşte, de fapt, modificarea textelor de lege criticate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile din şedinţa publică ale avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, şi ale art. 2 lit. G şi H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015, dispoziţii care au următorul cuprins: - Art. 3 din Legea nr. 216/2015: "(1) De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Comerţului şi Turismului, Ministerul Comerţului, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerţ Exterior, din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate.(2) Cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută de acestea în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior, înainte de data pensionării, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi. (3) De pensia de serviciu prevăzută de prezenta lege, în condiţiile prevăzute la alin. (1), beneficiază şi persoanele pensionate din Departamentul de Comerţ Exterior care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de pensie din sistemul public de pensii.(4) Cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la alin. (3) este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar similar în plată, corespunzător funcţiei de execuţie deţinute de acestea în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior la data încetării activităţii, şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerţ Exterior, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi." – Art. 2 lit. G şi H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015: „Categoriile de persoane prevăzute de Lege care beneficiază de pensie de serviciu sunt următoarele: […] G. Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior, din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate, care au împlinit vârsta de 60 de ani, având următoarele funcţii de încadrare: […]; H. Persoanele prevăzute la lit. G pensionate din Departamentul de Comerţ Exterior anterior datei de 21 august 2015, care beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au împlinit vârsta de 60 de ani şi au o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior, din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente, cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate;“. 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni şi în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, Curtea reţine că acestea nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate efectuat de Curtea Constituţională. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial;“. În aplicarea acestei dispoziţii constituţionale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede că instanţa de contencios constituţional „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. Aşadar, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. G şi H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. Curtea mai reţine că instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea acestei excepţii, contrar prevederilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora: „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.“ 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, Curtea reţine că acestea reglementează acordarea pensiei de serviciu, pe lângă persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din lege, şi membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Comerţului şi Turismului, Ministerul Comerţului, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerţ Exterior, „din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate“. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice se pot pensiona la cerere şi pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării. 16. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 216/2015 au un caracter discriminatoriu prin raportare la prevederile art. 1 din Legea nr. 216/2015, care nu stabilesc pentru personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe condiţia de 4 ani în misiuni permanente, instituind astfel o discriminare între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe (căruia nu i se solicită condiţia de 4 ani în misiuni diplomatice) şi personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituţii (căruia i se solicită condiţia de 4 ani în misiuni diplomatice). Cu privire la aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, de principiu, pensia de serviciu se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării îşi formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate şi sunt nevoite să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât şi personal (Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 50). Totodată, în conformitate cu prevederile constituţionale, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale şi a altor forme de asistenţă socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). 17. Referitor la conţinutul normativ al art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). 18. Având în vedere această jurisprudenţă, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu instituie discriminări între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe (căruia nu i se solicită condiţia de 4 ani în misiuni diplomatice) şi personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituţii (căruia i se solicită condiţia de 4 ani în misiuni diplomatice), deoarece aceste două categorii de personal nu se află în aceeaşi situaţie juridică, iar legiuitorul poate institui condiţii diferite pentru acordarea pensiei de serviciu unor categorii diferite de personal, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii de personal să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. G şi H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, excepţie ridicată de Adrian Mitu în Dosarul nr. 7.123/3/2017 (număr format vechi 4.019/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. Valer Dorneanu Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
