Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 96 din 7 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 96 din 7 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 488 din 28 iunie 2017

Comenteaza legea


┌───────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu         │- preşedinte        │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache          │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu         │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar    │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea    │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru   │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu    │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu  │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila           │- judecător         │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Cristina Cătălina Turcu│- magistrat-asistent│
└───────────────────────┴────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Nicolae Cosmin Mariş în Dosarul nr. 3.685/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.673D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.710D/2015 şi nr. 1.790D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4), respectiv art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Iulian Lixandru şi de Ioan Florin Ciochină în dosarele nr. 19.478/301/2015 şi nr. 19.712/300/2014 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.673D/2015, nr. 1.710D/2015 şi nr. 1.790D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării acestora.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.710D/2015 şi nr. 1.790D/2015 la Dosarul nr. 1.673D/2015, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2015 şi Sentinţa civilă nr. 4.321 din 20 aprilie 2015, pronunţate în dosarele nr. 3.685/190/2015 şi nr. 19.712/300/2014 Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Cosmin Mariş şi de Ioan Florin Ciochină, în cauze având ca obiect contestaţii la executare.
    10. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 19.478/301/2015 Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Iulian Lixandru într-o cauză având ca obiect contestaţie la executare.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că textul de lege criticat aduce atingere principiului securităţii juridice, al previzibilităţii legii şi celui al separaţiei puterilor în stat, prin ingerinţa puterii legislative în soluţionarea unor litigii în care statul are calitate procesuală. Previzibilitatea legii este grav afectată din perspectiva faptului că justiţiabilii, având în vedere contextul legislativ care exista în momentul începerii procedurilor judiciare pentru recuperarea taxelor percepute în mod ilegal, se bazau pe executarea dintr-odată a hotărârilor judecătoreşti, ceea ce face ca actul normativ criticat să fie neclar şi imprevizibil.
    12. Totodată, autorii susţin că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece, în temeiul acestuia, se suspendă de drept dosarele în care s-au pronunţat sentinţe definitive înainte de intrarea în vigoare a actului normativ şi care se află, în prezent, în curs de executare. Pentru a fi constituţionale, prevederile legale criticate ar fi trebuit să reglementeze doar cu privire la hotărârile judecătoreşti care s-ar fi pronunţat după intrarea în vigoare a actului normativ. Astfel, aplicarea imediată a legii procesual civile noi, în cazul unor efecte juridice consumate, respectiv hotărârile judecătoreşti rămase definitive, dar neexecutate încă la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, dă naştere unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii legii. De asemenea, în cazul în care dispoziţiile legale prevăd aplicabilitatea legii din care fac parte şi asupra cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, acestea sunt neconstituţionale, întrucât au un caracter retroactiv, din moment ce acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând, în mod esenţial, regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată.
    13. De asemenea, autorii excepţiei consideră că este înfrânt şi principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât se creează o diferenţă de tratament juridic nejustificată între persoanele care au iniţiat, în acelaşi timp, procese de restituire a sumelor plătite nedatorat cu titlu de taxe pe poluare sau taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Astfel, de o parte se situează persoanele care au obţinut, în urma aceluiaşi gen de procese, titluri executorii şi au reuşit executarea acestora, iar de altă parte sunt cei care, chiar dacă aveau titluri executorii obţinute în urma procedurilor judiciare, nu le-au pus în executare până la intrarea în vigoare a acestor dispoziţii şi nu se mai pot adresa în prezent organelor de executare silită. Restrângerea accesului justiţiabililor la mijloacele legale de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti încalcă, deopotrivă, prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie. Criteriul utilizat pentru crearea regimului juridic diferenţiat nu este unul obiectiv şi raţional, fiind impus doar de un aspect strict temporal, care delimitează justiţiabilii într-un mod aleatoriu, după cum aceştia au obţinut în timp util titlurile executorii şi au reuşit să le pună în executare. Statul-debitor nu plăteşte nicio penalitate care să acopere prejudiciul rezultat ca urmare a lipsirii autorului-creditor de folosinţa sumei pe o perioadă atât de îndelungată, ceea ce aduce atingere dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
    14. Autorii consideră că se aduce atingere şi principiului accesului liber la justiţie, deoarece se înlătură posibilitatea creditorului contribuabil de a se adresa organelor de executare silită, în vederea realizării dreptului său de creanţă, care rezultă dintr-un titlu executoriu emanând de la o instanţă de judecată. În cazul în care statul-debitor nu face plata procentului de 20% din suma de recuperat în fiecare an dintre cei cinci impuşi prin ordonanţă, creditorul nu poate recupera aceste sume pe calea unei executări silite, deoarece procedura este suspendată de drept. Întrucât procesul civil parcurge două faze, cea de judecată şi cea a executării silite, este indiscutabil că prevederile constituţionale ale art. 21 se referă inclusiv la faza executării silite. Sunt invocate, în acest sens, hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la datele de 10 noiembrie 2004 şi 26 mai 2005 în cauzele Prodan împotriva Moldovei şi Costin împotriva României, paragraful 25.
    15. Totodată se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece înlătură de plano posibilitatea ca statul să fie executat silit pentru o creanţă izvorâtă dintr-o hotărâre judecătorească. Suspendarea de drept a procedurilor de executare silită lipseşte de eficienţă titlul executoriu şi executarea însăşi, înlăturând controlul judiciar asupra administraţiei. Neemiţându-se acte administrative care să poată fi atacate în faţa instanţelor de judecată, este ocolit temeiul pentru care un comportament abuziv al autorităţii ar putea să fie supus controlului judecătoresc.
    16. Textul de lege criticat aduce atingere şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale deoarece statul adoptă o conduită pasivă prin îndeplinirea obligaţiilor în mod eşalonat pe o perioadă de 5 ani. Din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, executarea hotărârilor judecătoreşti este o obligaţie de rezultat, care ar fi golită de conţinut dacă se acceptă executarea ei pe o perioadă îndelungată de timp, în acest sens fiind invocată Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
    17. Autorii mai arată că, prin dispoziţiile actului normativ criticat, se instituie un termen de 45 de zile, în care cererile contribuabililor sunt soluţionate printr-un răspuns scris, fără a se efectua, însă, plata primei tranşe din suma stabilită în titlul executoriu, această plată făcându-se la o dată stabilită unilateral de către instituţia debitoare. Or, răspunsul scris pe care contribuabilul îl primeşte în 45 de zile nu echivalează cu repararea prejudiciului stabilit prin hotărârea judecătorească. Eşalonarea sumelor de restituit constituie o măsură ce se reflectă asupra dispozitivului hotărârii de restituire, care este interpretat în favoarea statului, prin eşalonarea plăţii. Acest aspect aduce atingere şi principiului securităţii juridice, care, aşa cum a subliniat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, respectiv prin Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunţată în Cauza Brumărescu împotriva României, semnifică faptul că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.
    18. Se arată că termenul de 60 de luni în care este suspendată executarea silită este un termen foarte lung, astfel încât aplicarea textului de lege criticat ce reglementează acest termen în cazul proceselor aflate pe rol sau finalizate şi încă nepuse în executare are ca efect amânarea rezolvării efective a cauzelor care se află pe rolul instanţelor de judecată.
    19. În condiţiile în care procedura judiciară în baza căreia se restituie taxele la care face referire textul de lege criticat durează aproximativ doi ani, iar plăţile sunt eşalonate pe o perioadă de 5 ani, se ajunge în situaţia în care justiţiabilul îşi va vedea realizat dreptul de creanţă doar în urma unei perioade de 7 ani de la începerea demersurilor judiciare. Acest termen nu este unul rezonabil în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, afectând dreptul de proprietate, întrucât creanţa asupra statului este asimilată noţiunii de „bun“ potrivit art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Din această perspectivă se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât ordonanţa de urgenţă afectează regimul dreptului de proprietate.
    20. De asemenea, autorii arată că sunt încălcate dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin hotărârile preliminare din 7 aprilie 2011 şi 7 iulie 2011, pronunţate în cauzele C-402/09 Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei ş.a. şi C-263/10 Iulian Nisipeanu împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj ş.a. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că taxa pe poluare reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, contravine dispoziţiilor art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât are ca efect descurajarea importului şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie, cumpărate în alte state, în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piaţa naţională şi introduse pe această piaţă înainte de intrarea ei în vigoare. În consecinţă, statul român a fost obligat să restituie taxele încasate de la contribuabili întrun mod ce contravine dreptului Uniunii Europene. Prin eşalonarea restituirii acestor sume, statul român se opune efectelor hotărârilor mai sus amintite.
    21. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru motivele care au stat la baza deciziilor nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nr. 705 din 27 noiembrie 2014 şi nr. 251 din 7 aprilie 2015.
    22. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru motivele care au stat la baza Deciziei nr. 352 din 7 mai 2015.
    23. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece nu se poate stabili existenţa unei discriminări, întrucât este prevăzută actualizarea sumelor cu indicele preţurilor de consum, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, iar măsura suspendării de drept a procedurii de executare este una necesară, pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor de bani rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia.
    24. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    25. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii în materie, respectiv deciziile nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nr. 705 din 27 noiembrie 2014 şi nr. 306 din 28 aprilie 2015.
    26. Avocatul Poporului a transmis punctele sale de vedere în dosarele nr. 1.710D/2015 şi nr. 1.790D/2015, apreciind că textul de lege criticat este constituţional, deoarece recunoaşte creanţa statului şi stabileşte modalitatea de plată. Ca o consecinţă firească, norma legală criticată menţionează suspendarea executării silite pe perioada respectivă, fiind prezumată executarea de bunăvoie a obligaţiei, în temeiul legii. Prin urmare, prin emiterea actului normativ criticat statul se încadrează în ipoteza legală a art. 622 alin. (1) din Codul de procedură civilă (îndeplinirea de bunăvoie) nicidecum la alineatul următor. Principiul consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală are în vedere egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi nicidecum egalitatea între cetăţeni şi stat. Raportul juridic dintre cetăţeni şi stat nu este un raport de egalitate, ci un raport de drept public. În ceea ce priveşte constituţionalitatea textului de lege criticat, raportat la celelalte articole din Constituţie, se observă că susţinerile autorului excepţiei nu sunt motivate.
    27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în dosarele nr. 1.673D/2015 şi nr. 1.790D/2015, prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014 şi aprobată prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, cu modificările ulterioare, iar în Dosarul nr. 1.710D/2015 obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. XV alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014.
    30. Curtea se va pronunţa asupra prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 care au următorul cuprins:
    " (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz.
(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).
(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
(7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).“"

    31. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectării legii şi a supremaţiei Constituţiei, art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 alin. (4) şi (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. Se susţine, de asemenea, că sunt încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 privind dreptul de proprietate din Primul Protocol adiţional la Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat prin mai multe decizii cum ar fi, spre exemplu, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, Decizia nr. 352 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015, şi Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015.
    33. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, referitor la încălcarea principiului previzibilităţii legii, că normele supuse controlului de constituţionalitate îndeplinesc criteriile de claritate şi previzibilitate ale normelor juridice, stabilind cu precizie regulile aplicabile pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, cât şi în cazul plăţilor restante la sumele aferente titlurilor executorii emise, până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită (a se vedea Decizia nr. 352 din 7 mai 2015, paragraful 27).
    34. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi principiul neretroactivităţii legii, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat, legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor (a se vedea Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, paragraful 43).
    35. Curtea observă, în ceea ce priveşte critica privind atingerea adusă art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului, şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, paragraful 24).
    36. Totodată, nu poate fi reţinută nici încălcarea principiului accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. În acest sens, Curtea a constatat că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul la justiţie, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 36-39).
    37. De asemenea, sub aspectul pretinsei afectări a dreptului de proprietate, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi atins deci dreptul de proprietate (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, paragraful 25). Din această perspectivă, actul normativ criticat nu aduce atingere dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât ordonanţa de urgenţă nu afectează regimul dreptului de proprietate.
    38. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    39. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea observă, cu acest prilej, că nu poate fi primită critica referitoare la faptul că statul-debitor nu plăteşte nicio „penalitate“ care să acopere prejudiciul rezultat ca urmare a lipsirii autorului-creditor de folosinţa sumei pe o perioadă atât de îndelungată. Astfel, potrivit art. XV alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, sumele care se restituie în temeiul actului normativ se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Totodată, dispoziţiile art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 fac referire la „dobânzile calculate până la data plăţii integrale“.
    40. De asemenea, o altă critică priveşte o potenţială încălcare a accesului liber la justiţie, prin măsura suspendării de drept a executării silite, reglementată prin art. XV alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, în situaţia în care statul nu ar plăti în fiecare an procentul de 20% din sumele datorate. Cu privire la acest aspect, Curtea observă că prin alin. (4) al textului de lege criticat se dispune cu privire la suspendarea de drept a procedurilor de executare silită, pentru a evita poprirea conturilor instituţiei debitoare şi a da eficienţă procedurii instituite prin textul de lege criticat.
    41. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, Curtea constată că excepţia nu este motivată, aceasta neputându-se substitui autorilor în ce priveşte motivarea. Dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt incidente în cauză.
    42. Curtea observă că prin hotărârile pronunţate în cauzele C-288/14 Silvia Ciup împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara şi C-200 Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Mediaş, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaş, Administraţiei Fondului pentru Mediu, la data de 30 iunie 2016, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că: „Principiul efectivităţii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a sumelor datorate în temeiul dreptului Uniunii şi al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătoreşti executorii precum sistemul în discuţie în litigiul principal, care prevede o eşalonare pe cinci ani a rambursării acestor sume şi care condiţionează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justiţiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autorităţile publice să îşi îndeplinească obligaţiile dacă acestea nu şi le îndeplinesc de bunăvoie.“ Curtea reţine că nu au relevanţă constituţională cerinţele rezultate din aceste hotărâri, ele ţinând de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, astfel încât urmează a fi respinsă şi critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (2) din Constituţie.
    43. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Cosmin Mariş, în Dosarul nr. 3.685/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, de Iulian Lixandru în Dosarul nr. 19.478/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi de Ioan Florin Ciochină în Dosarul nr. 19.712/300/2014 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2017.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 96 din 7 martie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 96 din 7 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 96 din 7 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare