Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de Ion Şută în Dosarul nr. 2.025/30/2019* al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.602D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Consideră că nu există nicio legătură între dreptul la petiţionare cu interzicerea imixtiunii autorităţilor publice în materia contractelor de muncă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.025/30/2019*, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de Ion Şută într-o cauză având ca obiect cererea privind obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă al Judeţului Timiş la efectuarea unui control asupra modului în care angajatorul a stabilit salariile şi a modului în care au fost respectate prevederile contractului colectiv de muncă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că, potrivit prevederilor art. 51 din Constituţie, dreptul constituţional de petiţionare include obligaţia autorităţilor publice de a răspunde la petiţiile primite, iar sensul acestei obligaţii nu poate fi decât acela al comunicării unui răspuns adecvat, care, pe de o parte, trebuie să acopere în totalitate conţinutul petiţiei şi, pe de altă parte, trebuie să lămurească, în mod neechivoc, petiţionarul dacă petiţia sa este aprobată sau este respinsă de autoritatea publică. O adresă a unei autorităţi publice poate fi considerată „răspuns“ în sensul art. 51 din Constituţie numai dacă îndeplineşte în mod necesar şi riguros două condiţii: se referă exact la întregul conţinut al petiţiei care a declanşat-o şi determinat-o şi lămureşte, soluţionează favorabil sau nefavorabil petiţia; astfel, o soluţionare formală, amorfă şi evazivă a petiţiilor, respectiv o soluţionare care ignoră total sau parţial petiţiile, prin care acestea nu sunt nici admise, nici respinse în mod clar, nu este în concordanţă cu litera şi cu spiritul dreptului fundamental de petiţionare. 6. Autorul excepţiei consideră că trebuie să primească un răspuns clar din care să reiasă dacă cererile pe care le-a adresat pârâtei sunt luate în considerare şi sunt soluţionate sau nu de către autoritate. Or, acest răspuns putea să fie dat doar în urma unui control care se efectuează de către o autoritate publică. În lipsa unui răspuns care să îndeplinească condiţiile menţionate, dreptul constituţional de petiţionare este golit de eficienţă. Dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 prevăd că este interzisă efectuarea unui control cu privire la contractele colective de muncă, deoarece acest control ar reprezenta o imixtiune a autorităţii publice în executarea contractului colectiv de muncă. Autorul excepţiei consideră însă că, pentru a exista o imixtiune a unei autorităţi publice în executarea unui contract colectiv de muncă, este obligatoriu să existe un act care să impună un anumit comportament al entităţii controlate în ceea ce priveşte executarea contractului colectiv de muncă. Efectuarea unui control şi constatarea unei stări, fără a impune schimbarea modului de executare a contractului colectiv, nu reprezintă o imixtiune a autorităţii publice; dacă art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 interzice efectuarea controlului cu privire la contractele colective de muncă, apreciază că aceasta constituie o prevedere neconstituţională în raport cu art. 51 din Constituţie. 7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că împrejurarea că textul criticat reglementează o situaţie de excludere, în privinţa negocierii, încheierii, executării, modificării şi încetării contractelor colective de muncă, a oricărei imixtiuni din partea autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, nu poate avea semnificaţia restricţionării dreptului de petiţionare garantat de dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Constituţia României, conform cărora cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor, raţiunea unei astfel de excluderi găsindu-şi explicaţia în natura contractelor colective de muncă. În acest sens, precizează că aceste contracte sunt convenţii bilaterale încheiate între angajaţi şi angajatori la nivel de unitate, grupuri de unităţi sau sectoare de activitate. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 62/2011 a fost abrogată prin art. 189 din Legea dialogului social nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022. Având în vedere însă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată, care au următoarea redactare: - Art. 131 alin. (2): „Este interzisă orice imixtiune a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă.“ 12. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 51 din Constituţie privind dreptul de petiţionare. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 62/2011 fac parte din titlul VII, capitolul I referitor la negocierea contractului colectiv de muncă. Aşa cum reiese din reglementările art. 134 din acest capitol al legii, părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii, obiectul contractului privind exclusiv raporturile juridice, respectiv raporturile de muncă, în care aceştia se află. În acest sens, dispoziţiile art. 1 lit. i) din Legea nr. 62/2011 definesc contractul colectiv de muncă drept convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală şi reprezentanţii angajaţilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din relaţiile de muncă. Prin încheierea contractelor colective de muncă se urmăresc promovarea şi apărarea intereselor părţilor semnatare, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă, în vederea asigurării păcii sociale. 14. În mod asemănător, art. 229 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, defineşte contractul colectiv de muncă drept convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. 15. În contextul arătat, dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 instituie interdicţia imixtiunii autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă. Această interdicţie subliniază preocuparea legiuitorului pentru a asigura faptul că, în negocierea contractului colectiv de muncă, egalitatea părţilor este păstrată, astfel încât echilibrul de forţe al părţilor acestui contract să nu fie perturbat, iar manifestarea de voinţă să se facă în mod liber, fără nicio constrângere ori presiune pe care, în mod intrinsec, o presupune intervenţia autorităţii publice. 16. Aşa cum s-a arătat în literatura juridică de specialitate, contractul colectiv de muncă nu este un contract de adeziune, astfel că, în cadrul negocierii, părţile sunt egale şi libere. De aici decurge şi interdicţia categorică a oricărei imixtiuni, a oricărei autorităţi publice, inclusiv a inspectoratului teritorial de muncă, indiferent de forma în care s-ar manifesta, în negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncă, precum şi a întregii sale vieţi ulterioare, până la încetarea sa. Interdicţia oricărei imixtiuni nu se poate interpreta în sensul că o autoritate publică locală sau centrală nu ar putea să ofere, la cerere, informaţii utile pentru negocierea colectivă. În ipoteza negocierii contractului colectiv de muncă, spre deosebire de negocierea contractului individual, părţile sunt în mod real egale şi nici după încheierea contractului colectiv între ele nu intervine niciun dezechilibru care să o poziţioneze juridic pe una dintre ele în subordinea celeilalte. (Ştefănescu Ion Traian; Ezer Marius; Gheorghe Monica; Sorică Irina; Teleoacă-Vartolomei Brânduşa; Uluitu Aurelian Gabriel; Voinescu Veronica, Legea dialogului social din 15 septembrie 2017, Universul Juridic, Bucureşti) 17. În situaţia apariţiei unor conflicte de muncă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor colective de muncă, părţile interesate se pot adresa justiţiei, potrivit dispoziţiilor art. 266-275 din Legea nr. 53/2003, precum şi ale art. 198-201 şi 208-216 din Legea nr. 62/2011. 18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 contravin prevederilor art. 51 din Constituţie, referitoare la dreptul la petiţionare, întrucât nu permit inspectoratelor teritoriale de muncă să exercite un control asupra modului în care angajatorul a aplicat prevederile contractului colectiv de muncă. 19. Analizând aceste critici, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate nu împiedică în niciun fel autorităţile publice - în acest caz inspectoratele teritoriale de muncă - să răspundă petiţiilor adresate de cetăţeni cu privire la cereri, reclamaţii, sesizări şi propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale ce nu presupun calea justiţiei. 20. De altfel, aşa cum reiese din documentele dosarului, inspectoratul teritorial de muncă i-a răspuns autorului excepţiei, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, arătându-i însă că această autoritate nu poate exercita controlul solicitat, întrucât ar contraveni dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011. 21. Prin urmare, aspectele invocate de autorul excepţiei privesc, în realitate, chestiuni ce ţin de aplicarea legii, respectiv stabilirea competenţei inspectoratului teritorial de muncă de a efectua controlul solicitat, precum şi respectarea dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, aspecte ce revin însă competenţei exclusive a instanţei de judecată şi care excedează controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Ion Şută în Dosarul nr. 2.025/30/2019* al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
