Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia“ din Galaţi, în numele membrilor săi Elena Radu şi alţii, în Dosarul nr. 4.156/121/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.490D/2022. 2. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.494D/2022, nr. 1.495D/2022, nr. 1.496D/2022 şi nr. 1.497D/2022, care au acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Sindicatul Liber „Educaţia“ din Galaţi, în numele membrilor săi Iulia Hotnog şi alţii în Dosarul nr. 1.823/121/2021, de Sindicatul Liber „Educaţia“ din Galaţi în numele membrilor săi Ion Cristian Roman şi alţii în Dosarul nr. 3.694/121/2020, de acelaşi autor în numele membrei sale Iulia Simona Andraş în Dosarul nr. 3.756/121/2020, precum şi de sindicatul anterior amintit în numele membrilor săi Daniela Câmpanu şi alţii în Dosarul nr. 3.803/121/2020, toate aflate pe rolul Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. 3. La apelul nominal răspunde, pentru autorul Sindicatul Liber „Educaţia“, domnul Adrian Andrăşescu, în calitate de preşedinte al sindicatului, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.494D/2022, nr. 1.495D/2022, nr. 1.496D/2022 şi nr. 1.497D/2022 la Dosarul nr. 1.490D/2022, care a fost primul înregistrat. 5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care precizează, în prealabil, că excepţia de neconstituţionalitate nu se limitează doar la prevederile art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum în mod eronat a reţinut Curtea de Apel Galaţi, ci aceasta are ca obiect prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Autorul excepţiei susţine că din motivarea excepţiei rezultă că aceasta vizează şi prevederile art. 38 alin. (2)-(4) din legea menţionată şi apreciază că, având în vedere conţinutul acestora, nu se poate face o disociere între prevederile alin. (1) şi cele ale alin. (2)-(4) ale art. 38, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. 6. Pe fondul excepţiei se arată că prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii dă o interpretare rigidă prevederilor art. 38 alin. (1)-(4), ceea ce conduce la o încălcare a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Reprezentantul autorului excepţiei susţine, în esenţă, că la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, au fost abrogate prevederile legale care stabileau modul de acordare şi de calculare a drepturilor salariale pentru gradaţia de merit şi activitatea de dirigenţie, rămânând astfel un vid legislativ în ceea ce priveşte acordarea drepturilor salariale anterior menţionate. Prin urmare, în opinia sa, interpretând corelat prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, se ajunge la concluzia că prevederile art. 4, 5, 7 şi 8 cuprinse în anexa nr. I, capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 au intrat în vigoare la data de 1 iulie 2017, iar prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) şi ale art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) se referă doar la prevederile legale care nu au fost abrogate prin legea menţionată anterior. 7. Reprezentantul autorului excepţiei învederează faptul că prin dispoziţia cuprinsă în Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a reţinut că prevederile anexei nr. I intră în vigoare de la data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022, se adaugă la lege şi se modifică nepermis prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. În susţinerea argumentelor prezentate, depune note scrise privind excepţia de neconstituţionalitate formulată. 8. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că nu poate fi extins obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi nici nu pot fi aduse alte critici de neconstituţionalitate în afară de cele cu care a fost deja sesizată Curtea Constituţională şi precizează că, în excepţia formulată de autor, la pct. 12 din cerere, sunt indicate doar dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie exclusiv prevederile art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Referitor la criticile de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public arată că prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi-a exercitat rolul prevăzut de art. 126 alin. (3) din Constituţie şi a asigurat interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele de judecată. Prin această interpretare, Înalta Curte a stabilit că doar la momentul la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022 personalul didactic va putea beneficia de toate drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, inclusiv de sporuri. Aşadar, criticile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, motiv pentru care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Reprezentantul autorului excepţiei solicită acordarea cuvântului în replică şi, având cuvântul, solicită Curţii să aibă în vedere la stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate modul în care aceasta a fost formulată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 17 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.156/121/2020, aşa cum a fost aceasta rectificată prin Încheierea din 19 octombrie 2022, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educaţia“, în numele membrilor săi Elena Radu, Adriana Mardare, Magdalena Loredana Lazăr, Liliana Gherghişan, Rodica Ţilea, Carmen Dinu, Camelia Dan, Monica Matache, Margareta Călin, Liliana Dimofte, Felicia Marilena Crăciun, Otilia Gagiu, Mirela Mocanu, Ionica Miron, Mirela Carmen Balaban, Florentina Popa, Rodica Preda, Neguţa Gagiu, Mariana Mîndru, Maria Scarlat, Mihaela Hilohe, Sorin Nedelcu, Gabriela Nicoleta Cristea, Talida Costandache, Minodora Silvia Manole, Daniela Parapiru, Silviu Huzum, Denisa Huzum, Nastasia Barbu, Cornel Sava, Ionică Viorel Pîrlea, cu ocazia soluţionării apelului formulat de autorul excepţiei împotriva sentinţei prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi băneşti membrilor săi. 11. Prin Decizia civilă nr. 421 din 26 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.823/121/2021, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia“, în numele membrilor săi Iulia Hotnog, Liliana Iordache, Iulia Mânza, Viorel-Aurel Mânza, cu ocazia soluţionării apelului formulat de autorul excepţiei împotriva sentinţei prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi băneşti membrilor săi. 12. Prin Decizia civilă nr. 418 din 26 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.694/121/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educaţia“, în numele membrilor săi Ion Cristian Roman, Gabriela Talabă, Luminiţa Bujor, Maricica Coşug, Veronica Frangulea, Marioara Lupu-Neicu, Luminiţa Lazăr, Nicoleta Gina Perju, Marinela Simionescu, Elena-Laura Tăbăcaru, Ana Chistol, Ionica Adriana Cristea, cu ocazia soluţionării apelului formulat de autorul excepţiei împotriva sentinţei prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi băneşti membrilor săi. 13. Prin Decizia civilă nr. 419 din 26 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.756/121/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educaţia“, în numele membrilor săi Iulia Simona Andraş, Mihaela Liliana Birda, Mădălina Nicoleta Caramalău, Liliana Cioacă, Camelia Gabriela Gherbăluţă, Constantina Huluţaş, Laura Panait (Vădeanu), Cristina Alina Patriche, Dana Cristina Taşcă, Georgeta Tudor, Mariana Vizinteanu, Andrei Nastasia, Marinela Bercan, Cristina Magdalena Boală, Tatiana Lăbuş. Excepţia a fost invocată cu ocazia soluţionării apelului formulat de autorul excepţiei împotriva sentinţei prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi băneşti membrilor săi. 14. Prin Decizia civilă nr. 420 din 26 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.803/121/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educaţia“, în numele membrilor săi Daniela Câmpanu, Cristina Decianu, Adela-Cezarina Găbăuceanu, Lenuţa Matei, Cezarina-Paula Niţă, Gabriela Radu, Dumitra-Daniela Zaharov, Viorica Antohi, Anca Barbu, Georgeta Drăguş, cu ocazia soluţionării apelului formulat de autorul excepţiei împotriva sentinţei prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi băneşti membrilor săi. 15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că, prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit ea însăşi un termen de intrare în vigoare a prevederilor art. 5 şi 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 şi a eliminat posibilitatea acordării drepturilor salariale pentru gradaţia de merit şi pentru activitatea de dirigenţie pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018. De asemenea, se arată că prin aceeaşi decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completat Legea-cadru nr. 153/2017 cu o formulă de calcul pentru gradaţia de merit şi dirigenţie, încălcând astfel dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (1) privind rolul şi structura Parlamentului şi ale art. 126 alin. (3) privind instanţele judecătoreşti. Nu în ultimul rând, autorul arată Curţii Constituţionale modalitatea în care ar trebui interpretate şi aplicate dispoziţiile din Legea-cadru nr. 153/2017 în ceea ce priveşte drepturile salariale pentru gradaţia de merit, precum şi pentru activitatea de dirigenţie, în speţa dedusă controlului. 16. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată. Instanţa de judecată reţine, în esenţă, că prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, nu s-au încălcat dispoziţiile constituţionale invocate, ci instanţa supremă şi-a exercitat una dintre competenţele sale, în limitele conferite de Constituţie, fără a adăuga la lege. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (1), respectiv ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022. 21. Referitor la stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudenţa sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). 22. Aşadar, analizând motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele conexate, Curtea observă că autorul critică doar alin. (1) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, urmând să se reţină ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate aceste dispoziţii legale. Textul criticat are următorul conţinut: „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“. 23. Prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, iar Înalta Curte a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul didactic beneficiază de gradaţia de merit sau de majorarea de dirigenţie începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022. Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranşelor de majorare“. 24. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 61 alin. (1) privind rolul şi structura Parlamentului, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii şi ale art. 126 alin. (3) privind instanţele judecătoreşti. 25. În ceea ce priveşte solicitarea reprezentantului autorului excepţiei de a extinde obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că această solicitare nu poate fi primită. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)“, iar conform alin. (4) al aceluiaşi articol „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi (...)“. Cadrul procesual specific al excepţiei de neconstituţionalitate este, aşadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia. O extindere a acestuia ca urmare a admiterii cererii făcute în faţa Curţii de către o parte excedează cadrului stabilit prin Legea nr. 47/1992. Curtea s-a pronunţat în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, referitor la controlul de neconstituţionalitate al unei dispoziţii dintr-o lege interpretate printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pot fi identificate două situaţii distincte, în funcţie de obiectul criticii de neconstituţionalitate, respectiv: aceea în care autorul excepţiei critică însăşi decizia pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii şi ipoteza în care autorul critică textul de lege în interpretarea obligatorie conferită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia care soluţionează recursul în interesul legii. 27. Analizând argumentaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că acesta este nemulţumit de modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat recursul în interesul legii cu care aceasta a fost sesizată, criticând însăşi decizia pronunţată de Înalta Curte, iar nu textul de lege în interpretarea dată de instanţa supremă. Din analiza aspectelor invocate în susţinerea excepţiei rezultă că autorul acesteia doreşte ca instanţa constituţională să realizeze un control asupra modului în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înţeles să soluţioneze recursul în interesul legii cu care a fost sesizată şi nu aduce veritabile critici de constituţionalitate textului, aşa cum a fost acesta interpretat. Această concluzie este susţinută şi de faptul că, deşi invocă mai multe prevederi din Constituţie în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu motivează în ce fel interpretarea instanţei supreme contravine acestor prevederi. 28. Referitor la aceste aspecte, prin Decizia nr. 397 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 14 august 2020, paragraful 18, Curtea a reţinut că, în cadrul controlului de constituţionalitate pe care îl realizează asupra dispoziţiilor unei legi sau ordonanţe, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, poate analiza interpretarea dată unor texte de lege de instanţa supremă în temeiul art. 514-518, respectiv al art. 519-521 din Codul de procedură civilă, referitoare la recursul în interesul legii şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În cadrul acestui control, instanţa de contencios constituţional trebuie să se circumscrie însă aspectelor ce vizează respectarea prevederilor Legii fundamentale, astfel că poate analiza atât conformitatea constituţională a dispoziţiilor de lege, aşa cum au fost interpretate de instanţa supremă, cât şi modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respectat prevederile constituţionale în exercitarea atribuţiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 13 martie 2020). Însă controlul exercitat de Curtea Constituţională nu se poate extinde, fără a încălca prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat şi pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“, şi asupra modului în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înţelege să aplice unele reguli sau principii de drept. Cu acest prilej, Curtea a reţinut că aspectele invocate de autorul excepţiei vizează modul de aplicare şi interpretare a legii, iar aceste verificări sunt de competenţa exclusivă a instanţei de judecată şi, prin urmare, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate. 29. Aşadar, luând în considerare că în speţa dedusă controlului autorul excepţiei nu aduce veritabile critici de neconstituţionalitate a textului în interpretarea dată de Înalta Curte, Curtea Constituţională, având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia“ din Galaţi în numele membrilor săi Elena Radu, Adriana Mardare, Magdalena Loredana Lazăr, Liliana Gherghişan, Rodica Ţilea, Carmen Dinu, Camelia Dan, Monica Matache, Margareta Călin, Liliana Dimofte, Felicia Marilena Crăciun, Otilia Gagiu, Mirela Mocanu, Ionica Miron, Mirela Carmen Balaban, Florentina Popa, Rodica Preda, Neguţa Gagiu, Mariana Mîndru, Maria Scarlat, Mihaela Hilohe, Sorin Nedelcu, Gabriela Nicoleta Cristea, Talida Costandache, Minodora Silvia Manole, Daniela Parapiru, Silviu Huzum, Denisa Huzum, Nastasia Barbu, Cornel Sava, Ionică Viorel Pîrlea în Dosarul nr. 4.156/121/2020, de acelaşi autor în numele membrilor săi Iulia Hotnog, Liliana Iordache, Iulia Mânza, Viorel-Aurel Mânza în Dosarul nr. 1.823/121/2021, de Sindicatul Liber „Educaţia“ din Galaţi în numele membrilor săi Ion Cristian Roman, Gabriela Talabă, Luminiţa Bujor, Maricica Coşug, Veronica Frangulea, Marioara Lupu-Neicu, Luminiţa Lazăr, Nicoleta Gina Perju, Marinela Simionescu, Elena-Laura Tăbăcaru, Ana Chistol, Ionica Adriana Cristea în Dosarul nr. 3.694/121/2020, de sindicatul anterior menţionat în numele membrilor săi Iulia Simona Andraş, Mihaela Liliana Birda, Mădălina Nicoleta Caramalău, Liliana Cioacă, Camelia Gabriela Gherbăluţă, Constantina Huluţaş, Laura Panait (Vădeanu), Cristina Alina Patriche, Dana Cristina Taşcă, Georgeta Tudor, Mariana Vizinteanu, Andrei Nastasia, Marinela Bercan, Cristina Magdalena Boală, Tatiana Lăbuş în Dosarul nr. 3.756/121/2020 şi de acelaşi autor menţionat anterior în numele membrilor săi Daniela Câmpanu, Cristina Decianu, Adela-Cezarina Găbăuceanu, Lenuţa Matei, Cezarina-Paula Niţă, Gabriela Radu, Dumitra-Daniela Zaharov, Viorica Antohi, Anca Barbu, Georgeta Drăguş în Dosarul nr. 3.803/121/2020, toate ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Marian Enache Pentru magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Făşie, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează prim-magistrat-asistent, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
