Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
├───────────────┴──────────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7), ale art. 36 alin. (4) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Sandi Simion în Dosarul nr. 3.000/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2675D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Uniunea Naţională a Barourilor din România, domnul avocat Constantin Voicescu, iar pentru partea Baroul Bucureşti, domnul avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere de renunţare la judecarea acesteia. 4. Având cuvântul, reprezentantul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi cel al Baroului Bucureşti solicită Curţii Constituţionale să ia act de cererea de renunţare la judecată. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii în sensul de a se lua act de cererea de renunţare la judecată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Sentinţa civilă nr. 3.114 din 11 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.000/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7), ale art. 36 alin. (4) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Sandi Simion într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a Hotărârii Baroului Bucureşti nr. 400 din 14 ianuarie 2017, prin care solicitarea autorului excepţiei de reînscriere în Tabloul Avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat a fost respinsă ca nefondată, precum şi a unei cereri de constatare a nulităţii absolute a Deciziei Consiliului Baroului Bucureşti nr. 2.020 din 28 octombrie 2014 de încetare a dreptului de exercitare a profesiei de avocat ca urmare a pensionării. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 35 alin. (6) şi (7) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 produc o discriminare între generaţii în funcţie de data pensionării în sistemul public de pensii, întrucât cei pensionaţi înainte de 28 mai 2001 sunt discriminaţi şi privaţi de dreptul fundamental la muncă în profesia de avocat. Se subliniază că, în cauză, nu se poate susţine că s-ar fi ajuns la situaţii defavorabile prin succesiunea în timp a unor acte normative, ci situaţia vizată este una care implică aplicarea principiului egalităţii în faţa legii în privinţa avocaţilor cu drept de pensie pentru limită de vârstă la momentul solicitării privind continuarea exercitării profesiei, indiferent de data pensionării din alte sisteme de asigurări sociale. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că reglementarea condiţiilor cumulului de venituri din profesia de avocat cu pensia rezultată din activitatea de avocat şi din alte sisteme de asigurări sociale este expresia voinţei legiuitorului. Se mai susţine că stabilirea unor condiţii restrictive ale cumulului de venituri în raport cu data deschiderii dreptului la pensie în alte sisteme se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, acesta având competenţa de a reglementa legea aplicabilă în timp în domeniul dreptului la pensie. Se mai arată că nu există o discriminare între generaţiile de avocaţi, întrucât în situaţii diferite se aplică norme diferite, în funcţie de legea aplicabilă în timp. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, se arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat şi a obţinut pensia pentru retragere definitivă din profesie la data de 17 octombrie 2014. Întrucât Legea nr. 72/2016 nu era în vigoare la data respectivă, rezultă că nu se poate aplica retroactiv unor situaţii juridice consumate, precum cea din cauza de faţă. Întrucât dispoziţiile legale criticate sunt inaplicabile în cauză, autorul excepţiei nu are un drept sau interes reparabil prin constatarea neconstituţionalităţii acestora. Se mai arată că acordarea pensiei pentru retragerea definitivă din profesie este urmarea unei decizii de încetare a calităţii de avocat şi a radierii din Tabloul avocaţilor. 11. Modalităţile de redobândire a calităţii de avocat după pierderea acesteia sunt reglementate de lege şi nu au legătură cu obţinerea de către persoana retrasă din profesie a unei anumite categorii de pensii şi, în consecinţă, nici cu dispoziţiile legale care reglementează obţinerea pensiei. Astfel, cererea autorului excepţiei de înscriere/reînscriere în Tabloul avocaţilor nu poate fi soluţionată prin raportare la pensiile avocaţilor, ci în baza legislaţiei care reglementează statutul profesiei de avocat. De aceea, aspectele solicitate în cauză nu au legătură cu dispoziţiile criticate din punctul de vedere al constituţionalităţii. 12. Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituţional. În acest sens, invocându-se jurisprudenţa Curţii Constituţionale în privinţa egalităţii în drepturi, se arată că nu se poate vorbi de discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale - inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative - anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor interese. 13. Cu privire la încălcarea dreptului la muncă se arată că art. 41 din Constituţie nu interzice stabilirea unor condiţii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care doreşte să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească condiţiile legale impuse. Libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Se arată că textele criticate sunt compatibile cu aceste cerinţe constituţionale rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Cu titlu prealabil examinării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că cererea autorului acesteia de renunţare la judecată nu poate fi primită, având în vedere art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la [...] stingerea procesului [...]“. Excepţia de neconstituţionalitate este una de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Constituţiei, iar soluţia asupra excepţiei este de interes general. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o şi nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunţării exprese la soluţionarea acesteia de către partea care a ridicat-o [a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010]. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 35 alin. (6) şi (7), ale art. 36 alin. (4) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins: - Art. 35 alin. (6) şi (7): "(6) În cazul avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuţiile achitate la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.(7) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie.;" – Art. 36 alin. (4): „(4) După obţinerea pensiei pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu mai poate reveni în profesie.“; – Art. 130: "(1) Contribuţiile achitate la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor de asiguraţii care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii stabilite anterior datei de 28 mai 2001 vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă sau a altor drepturi de asigurări sociale.(2) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) pot beneficia, la cerere, numai de pensia de retragere definitivă din profesie, în condiţiile art. 35." 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Se mai invocă şi art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Baroului Bucureşti nr. 400 din 14 ianuarie 2017, prin care cererea autorului excepţiei de reînscriere în Tabloul Avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat a fost respinsă ca nefondată, precum şi constatarea nulităţii absolute a Deciziei Consiliului Baroului Bucureşti nr. 2.020 din 28 octombrie 2014 de încetare a dreptului de exercitare a profesiei de avocat ca urmare a pensionării. Rezultă că autorul excepţiei este beneficiarul unei pensii de retragere definitivă din profesie, nemaideţinând calitatea de avocat. 20. Având în vedere că Decizia Consiliului Baroului Bucureşti nr. 2.020 din 28 octombrie 2014 de încetare a dreptului de exercitare a profesiei de avocat ca urmare a pensionării este anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 72/2016, Curtea constată că regimul juridic al deciziei antereferite se supune normelor în vigoare la momentul emiterii ei. Legea ulterioară nu poate reglementa în mod retroactiv cu privire la efectele de ordin substanţial deja epuizate [facta praeterita]. Efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, precum în cazul de faţă, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Prin urmare, Legea nr. 72/2016 nu are legătură cu cauza în care a fost contestată Decizia a Consiliului Baroului Bucureşti nr. 2.020 din 28 octombrie 2014, astfel că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă. 21. De altfel, texte legale criticate se referă la avocaţii în funcţie care cumulează veniturile din avocatură cu pensia din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, şi care doresc să obţină o pensie pentru retragere definitivă din profesie, nu la cei care s-au retras deja definitiv din profesie. Dat fiind că autorul excepţiei nu mai deţine calitatea de avocat, art. 35 alin. (6) şi (7) şi art. 130 din Legea nr. 72/2016 nu au legătură cu cauza, excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect este, şi din această perspectivă, inadmisibilă. În privinţa art. 36 alin. (4) din Legea nr. 72/2016, Curtea reţine că prin critica de neconstituţionalitate formulată se urmăreşte, în realitate, modificarea întregii soluţii legislative referitoare la pensia pentru retragere definitivă din profesie în sensul ca aceasta să nu conducă la retragerea definitivă din profesie, caz în care se pune în discuţie regândirea întregului sistem de pensionare al avocaţilor. Or, având în vedere art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competenţa de a modifica sau completa legea, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 este, şi din această perspectivă, inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7), ale art. 36 alin. (4) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Sandi Simion în Dosarul nr. 3.000/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
