Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Adrian Pătraşcu în Dosarul nr. 11.376/236/2017 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 901D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte partea Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine că renunţă la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 4. Referitor la această împrejurare, Curtea constată că nu poate fi primită cererea de renunţare formulată, având în vedere prevederile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului (...)“. Excepţia de neconstituţionalitate este o excepţie de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţia asupra excepţiei este de interes general. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o şi nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunţării exprese la soluţionarea acesteia de către partea care a ridicat-o. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 666 din 12 noiembrie 2014. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 29 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 11.376/236/2017, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Pătraşcu într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 118 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevede că neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (4), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, acesta venind ca o completare la alin. (4) din art. 118 a aceluiaşi act normativ. În acest context, arată că termenul de 15 zile curge de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, şi nu de la comunicare, reglementare care contravine, în opinia sa, atât prevederilor art. 184 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cât şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 8. Autorul excepţiei susţine, totodată, că sintagma „în mod nejustificat“ din cuprinsul alin. (5) al art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este folosită cu o conotaţie negativă în ceea ce îl priveşte pe contravenient, făcându-se abstracţie de faptul că acesta nu avea cunoştinţă de data la care s-a pronunţat hotărârea şi, deci, nu putea acţiona în litera legii. În acest context, solicită modificarea art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul înlocuirii termenului pronunţare cu cel de comunicare din cuprinsul reglementării criticate, termen pe care îl consideră a fi mult mai apropiat de litera şi spiritul unei legi juste. 9. Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată, întrucât cunoaşterea momentului şi a soluţiei definitive pronunţate de instanţa judecătorească cu privire la plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, fapt de care depinde îndeplinirea obligaţiei legale de predare a permisului de conducere, ţine de diligenţa părţii implicate într-un asemenea proces. În acest context, instanţa de judecată susţine că menţionarea termenului de 15 zile de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti în care contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 16 şi 21 din Constituţia României. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, prevedeau că „În termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere“. 14. Curtea observă că ulterior sesizării sale prevederile art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au fost modificate şi completate prin Legea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019. Având în vedere însă Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanţa de contencios constituţional este competentă să analizeze prevederile criticate, în forma anterioară modificării menţionate, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecăţii. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia invocă pretinsa contrarietate a prevederilor art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 faţă de normele constituţionale invocate, din perspectiva termenului de 15 zile stabilit pentru predarea permisului de conducere, care curge de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, şi nu de la cel al comunicării hotărârii. 17. În acest context, Curtea constată că prin Decizia nr. 666 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2015, a reţinut că garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor nu poate fi privită fără a ţine cont de legătura indisolubilă pe care acestea o au cu obligaţiile prevăzute de Constituţie şi legi, astfel cum rezultă din art. 15 din Constituţie şi Preambulul Pactului cu privire la drepturile şi obligaţiile civile care stabileşte că „individul are îndatoriri faţă de semenii săi şi faţă de colectivitatea căreia îi aparţine şi este dator a se strădui să promoveze şi să respecte drepturile recunoscute“. 18. Aşa fiind, Curtea a precizat că obligaţia de predare a permisului de conducere în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei reprezintă opţiunea legiuitorului, în scopul reducerii pericolului social rezultat din săvârşirea unei contravenţii constatate prin hotărâre judecătorească definitivă. O asemenea opţiune este justificată obiectiv şi proporţional în raport cu exigenţa executării cu celeritate a sancţiunii contravenţionale aplicate pentru încălcarea regulilor privind circulaţia pe drumurile publice, reguli menite să asigurare desfăşurarea în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, precum şi a mediului. 19. Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 109 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, „Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dacă prin prezenta ordonanţă de urgenţă nu se dispune altfel.“ Astfel, art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 stabileşte că: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Apelul suspendă executarea hotărârii.“ 20. În acest context, Curtea a subliniat că în cazul exercitării căii de atac prevăzute de lege, termenul de 15 zile instituit prin normele supuse controlului de constituţionalitate curge de la momentul pronunţării hotărârii de către instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea apelului. Astfel, cunoaşterea momentului şi a soluţiei definitive pronunţate de instanţa judecătorească cu privire la plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, fapt de care depinde îndeplinirea obligaţiei legate de predarea permisului de conducere, ţine de diligenţa părţii implicate într-un asemenea proces, de vreme ce prevederile art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilesc că, în cadrul procesului civil, părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să îşi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia. 21. De altfel, în jurisprudenţa sa referitoare la accesul liber la justiţie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 224 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020), Curtea a reţinut că acesta nu este un drept absolut, a cărui exercitare nu ar putea fi condiţionată prin lege de îndeplinirea unor cerinţe prealabile şi de respectarea unor termene de prescripţie sau de decădere. Important este ca persoana care se consideră lezată în drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime să aibă efectiv posibilitatea să se adreseze instanţei judecătoreşti competente, iar, în cadrul judecării cauzei sale, să beneficieze de toate garanţiile şi mijloacele procedurale prevăzute, care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil. 22. Aşa fiind, de vreme ce hotărârea judecătorească prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei a fost rezultatul unui proces desfăşurat în condiţiile îndeplinirii legale a procedurii de citare şi cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale ale părţilor, se prezumă că acestea au cunoştinţă de parcursul procesual al litigiului, finalizat cu momentul pronunţării hotărârii. Curtea reţine, totodată, că minuta hotărârii se pronunţă în şedinţă publică şi este accesibilă părţilor, soluţia fiindu-le pusă la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei. Depinde doar de diligenţa părţilor să se intereseze cu privire la soluţia pronunţată şi să acţioneze în consecinţă. Aşadar, împrejurarea potrivit căreia contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere în termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei nu este de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, esenţial fiind că părţile au posibilitatea reală şi efectivă de a lua cunoştinţă de soluţia pronunţată, astfel că nu se poate pretinde că este încălcat nici dreptul de acces liber la justiţie. 23. Referitor la solicitarea autorului excepţiei privind modificarea art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul înlocuirii termenului pronunţare cu cel de comunicare din cuprinsul reglementării criticate, termen pe care îl consideră a fi mult mai apropiat de spiritul unei legi juste, instanţa de contencios constituţional constată că aceste aspecte nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Pătraşcu în Dosarul nr. 11.376/236/2017 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 152/2019, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
