Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 şi 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan-Moshe Stoian în Dosarul nr. 10.145/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.447D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.049D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Paul-Eugen Alexandrescu în Dosarul nr. 33.358/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.049D/2020 la Dosarul nr. 1.447D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 27 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 10.145/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 şi 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan-Moshe Stoian într-o cauză având ca obiect cererea de obligare a Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti de a emite o decizie prin care să i se acorde pensia de invaliditate. 8. Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 33.358/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Paul-Eugen Alexandrescu într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a pensiei de invaliditate, cauză aflată în etapa procesuală a apelului. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că sunt persoane care nu au avut niciodată capacitatea de muncă, fiind încadrate cu grad de handicap grav încă din copilărie, astfel că nu au putut realiza un stagiu de cotizare. Dispoziţiile de lege criticate blochează accesul la sistemul public de pensii, autorii excepţiei neputând beneficia de o pensie de invaliditate în condiţii similare cu toate celelalte persoane care şi-au pierdut capacitatea de muncă după împlinirea vârstei de 18 ani. Se încalcă astfel prevederile constituţionale potrivit cărora cetăţenii au dreptul la un nivel de trai decent, cele referitoare la dreptul de proprietate, precum şi cele care consacră dreptul persoanelor cu handicap la măsuri de protecţie socială. 10. Autorii excepţiei arată, totodată, că dispoziţiile de lege criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, sintagma „indiferent de stagiul de cotizare realizat“ din cuprinsul art. 74 ridicând probleme de interpretare şi aplicare. 11. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 68 şi 74 din Legea nr. 263/2010 sunt discriminatorii, creând o diferenţă de tratament nejustificată între persoanele născute cu grad de invaliditate din cauza unor boli obişnuite şi cu capacitatea de muncă pierdută total raportat la persoanele care au ajuns în starea de invaliditate după ce şi-au efectuat stagiul minim de cotizare. De asemenea, există o discriminare între persoanele născute cu grad de invaliditate din cauza unor boli obişnuite şi cu capacitatea de muncă pierdută total raportat la categoriile de persoane care au ajuns în această situaţie din cauza „accidentelor de muncă şi bolilor profesionale“ ori „neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA“. 12. Derogarea de la principiul contributivităţii stabilită în favoarea celor prevăzuţi la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 263/2010 trebuie să fie acordată în funcţie de gravitatea handicapului şi gradul de invaliditate, şi nu în funcţie de diagnostic. Această din urmă soluţie este discriminatorie, permiţând obţinerea de pensii de invaliditate de persoane care nu au capacitatea de muncă total pierdută şi care nu au stagiul de cotizare minim realizat şi refuzând dreptul la pensie unor persoane care nu au avut niciodată capacitate de muncă şi nici nu au avut astfel posibilitatea reală să efectueze stagiul de cotizare. 13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, categoriile de persoane comparate aflându-se în situaţii diferite, ceea ce justifică tratamentul juridic diferit. 14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că sunt întemeiate criticile referitoare la lipsa de claritate a sintagmei „indiferent de stagiul de cotizare realizat“ din cuprinsul art. 74 din Legea nr. 263/2010. Referitor la criticile raportate la prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi, arată că rămâne la aprecierea legiuitorului să prevadă condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale. De asemenea, aminteşte că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Consideră că nu se poate susţine că între persoanele cu handicap grav şi cu o incapacitate totală de muncă preexistentă vârstei legale pentru a putea deveni asigurate în cadrul sistemului public de pensii, pe de o parte, şi persoanele sănătoase, care la împlinirea vârstei de 18 ani au capacitatea fizică şi legală de a deveni asigurate în cadrul sistemului public de pensii, precum şi persoanele care şi-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă în timp ce erau asigurate în sistemul public de pensii, pe de altă parte, există o situaţie analoagă sau relevant similară care să atragă un tratament egal din perspectiva pensiei de invaliditate prevăzute de art. 68 coroborat cu art. 74 din Legea nr. 263/2010. În privinţa pensiei de invaliditate, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, a reţinut că raţiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolii obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. De asemenea, prin decizia antereferită, Curtea a apreciat că pensia de invaliditate are natura juridică a unei prestaţii de asigurări sociale reglementate de art. 47 alin. (2) din Constituţie, pe când indemnizaţia menţionată în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap are un caracter social, ce îşi găseşte justificarea în art. 50 din Constituţie. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 şi 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următoarea redactare: - Art. 68: "(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii; b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c).(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.(4) Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă." – Art. 74: „Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4).“ 20. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie şi alte măsuri de protecţie socială şi art. 50 privind dreptul persoanelor cu handicap la măsuri de protecţie socială. Curtea reţine că, în criticile de neconstituţionalitate, este invocată şi lipsa de claritate şi previzibilitate a legii, astfel că sunt incidente prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor internaţionale ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 1 din Primul Protocol la convenţia mai sus arătată, dispoziţiile art. 4 alin. (1), ale art. 5 alin. (1), ale art. 27 alin. (1) şi ale art. 28 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, referitoare la egalitatea de şanse a persoanelor cu dizabilităţi. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 1 august 2023, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, prevăzând dreptul la pensie de invaliditate „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, nu pot fi interpretate în sensul excluderii totale a cerinţei existenţei unui stagiu de cotizare, ci, având în vedere caracterul imprevizibil şi deosebit de grav al situaţiilor avute în vedere, care duc la pierderea capacităţii de muncă, textul de lege exclude condiţia referitoare la necesitatea unei anumite durate a stagiului de cotizare necesar ori a vârstei la care se poate acorda dreptul la pensie de invaliditate. Curtea a amintit că, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, unul dintre principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice îl constituie principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Pensia de invaliditate, nefiind un drept de asistenţă socială, ci un drept de asigurare socială, este întemeiată pe principiul contributivităţii. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate, tratamentul juridic diferit decurge dintr-o eronată interpretare a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispoziţiile actuale ale art. 73 din aceeaşi lege. 22. Cât priveşte critica referitoare la imposibilitatea persoanelor care s-au născut fără capacitate de muncă de a obţine o pensie de invaliditate, întrucât nu pot, din cauza bolii pe care o au, să realizeze un stagiu de cotizare, Curtea a reţinut că pensia de invaliditate este concepută ca o contraprestaţie a sistemului public de pensii pentru persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza vizată de legiuitor are în vedere intervenirea unei cauze imprevizibile, invalidante, care împiedică persoana să mai muncească după ce aceasta a început să desfăşoare o activitate profesională şi să cotizeze la sistemul public de pensii. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza situaţiilor enumerate la art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză şi de aceea justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. 23. Situaţia persoanei lipsite de capacitate de muncă de la naştere este însă diferită. Aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă, ci nu a avut-o niciodată, astfel că nu se poate prevala de intervenţia unei cauze aleatorii, invalidante, care să justifice acordarea pensiei indiferent de stagiul de cotizare realizat. Altfel spus, condiţia imprevizibilităţii, care justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat, nu este întrunită, aşa încât acest tip de pensie nu poate fi acordat unei persoane care nu a avut niciodată capacitatea de muncă. 24. Cu toate acestea, sistemul public de pensii nu condiţionează acordarea unei pensii de prestarea unei munci, ci de contributivitate şi de împlinirea unei vârste legale la care poate fi acordat dreptul la pensie. Dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 stabilesc că sunt contribuabili ai sistemului public de pensii şi persoanele fizice care sunt asigurate, conform acestei legi, pe baza contractului de asigurare socială. De asemenea, dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Potrivit art. 12 alin. (1) din acelaşi act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei. Prin urmare, oricine poate opta să se asigure facultativ în sistemul public de pensii, pe baza unui contract de asigurare, în vederea obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. 25. De asemenea, Curtea a precizat că, potrivit art. 58 din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare. 26. Curtea apreciază că cele reţinute prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023, precitată, răspund criticilor de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, impunânduse, în consecinţă, păstrarea aceleiaşi soluţii. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan-Moshe Stoian în Dosarul nr. 10.145/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Paul-Eugen Alexandrescu în Dosarul nr. 33.358/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 68 şi 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
