Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 referitoare la modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 referitoare la modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 361 din 24 aprilie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.482/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- pentru preşedintele  │
│Ponea         │Secţiei I civile       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreia Liana │- judecător la Secţia I│
│Constanda     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen        │- judecător la Secţia a│
│Sandu-Necula  │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.482/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.904/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor; părţile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Prin Încheierea de şedinţă din 17 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.904/93/2022, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006, respectiv dacă procentul de 50%, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, se aplică asupra cuantumului brut sau asupra cuantumului net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării."

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la 4 noiembrie 2024, cu nr. 2.482/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 17 martie 2025.

    II. Dispoziţiile legale relevante
    9. Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată:
    "ART. 1
    (1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. (...)
    (3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.
    (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de referinţă sau, după caz, a indexării/actualizării a cuantumului pensiei. (...)
    ART. 10
    (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.
    (3) Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică şi jurisdicţia din domeniul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale se aplică în mod corespunzător şi indemnizaţiei stabilite potrivit alin. (1).
    (4) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), fondurile necesare plăţii drepturilor prevăzute de prezenta lege, cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau al Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    (5) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), atribuţiile Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale caselor teritoriale de pensii, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite sau exercitate, după caz, de casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii."

    10. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, cu modificările ulterioare:
    "ART. 5
    (1) Cuantumul indemnizaţiei lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii sau la casa de pensii sectorială, după caz, în a cărei evidenţă se află dosarul de pensie.
    (2) Prin pensie cuvenită se înţelege pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, şi care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizaţiei lunare."

    III. Expunerea succintă a procesului
    11. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la 13 iulie 2022, cu nr. 1.904/93/2022, reclamanţii B.E. şi M.N. au solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale la recalcularea indemnizaţiei cuvenite în temeiul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, prin raportare la pensia militară de stat brută, pentru perioada cuprinsă între data formulării cererii de acordare a indemnizaţiei şi 31 decembrie 2021, precum şi la plata diferenţelor rezultate din recalculare, cu dobânda legală aferentă, calculată până la data plăţii efective.
    12. În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că indemnizaţia de care beneficiază în baza Legii nr. 8/2006 a fost greşit calculată de către pârâtă, din moment ce cuantumul este mai mic decât 50% din pensia brută cuvenită. Astfel, reclamantul B.E. a susţinut că, potrivit Deciziei nr. xxxxxx din 2.06.2021, pensia militară de stat brută este de 5.552 lei, iar, conform Deciziei nr. xxxxxx din 30.07.2021 indemnizaţia cuvenită în baza Legii nr. 8/2006 este de 1.744 lei, pentru ca, începând cu 1.01.2022, cuantumul acesteia să fie stabilit la 2.848 lei. De asemenea, reclamantul M.N. a învederat că, potrivit Deciziei nr. xxxxxx din 1.10.2019, pensia militară de stat brută este de 4.179 lei, iar, conform Deciziei nr. xxxxxx din 11.11.2019, indemnizaţia cuvenită în baza Legii nr. 8/2006 este de 2.090 lei, pentru ca, începând cu 1.01.2022, cuantumul acesteia să fie stabilit la 3.707 lei. Ambii reclamanţi au susţinut că, până la 31 decembrie 2021, pârâta le-a calculat şi le-a plătit indemnizaţia prin raportare la cuantumul net al pensiei, iar nu la cuantumul brut, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006.
    13. Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii, învederând că, începând cu 1 ianuarie 2022, indemnizaţia de care fiecare dintre reclamanţi beneficiază în baza Legii nr. 8/2006 a fost stabilită şi plătită prin raportare la cuantumul pensiei brute totale aflate în plată. Referitor la perioada anterioară (până la 31 decembrie 2021), pârâta a învederat că a făcut aplicarea prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei“, astfel că, pentru reclamantul B.E., indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 a fost stabilită în cuantum de 1.744 lei (reprezentând 50% din cuantumul pensiei nete plafonate de 3.487 lei), iar, pentru reclamantul M.N., a fost stabilită în cuantum de 2.090 lei (reprezentând 50% din cuantumul pensiei brute reconstruite de 4.179 lei).
    14. Prin încheierea de şedinţă din 17 octombrie 2024, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, suspendând judecata până la soluţionarea sesizării.

    IV. Punctul de vedere al părţilor
    15. Părţile nu au exprimat un punct de vedere asupra sesizării.

    V. Punctul de vedere al instanţei de trimitere
    16. Completul de judecată care a formulat sesizarea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, motivând că (i) litigiul intră în domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât reclamanţii, având calitatea de pensionari în baza Legii nr. 223/2015, sunt şi beneficiari ai indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 8/2006, că (ii) de lămurirea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei, din moment ce reclamanţii contestă calcularea indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006, iar instanţa urmează a stabili dacă procentul de 50% se aplică asupra cuantumului brut sau net din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată, precum şi că (iii) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept şi aceasta nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    17. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea asupra chestiunii de drept este acela că, în vederea calculării indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006, procentul de 50% se aplică asupra cuantumului net din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, din moment ce art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006 se referă la „pensia cuvenită“ şi „pensia aflată în plată“.

    VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    18. Curţile de apel nu au transmis hotărâri judecătoreşti relevante în materie.
    19. Curţile de Apel Bucureşti, Iaşi şi Ploieşti au comunicat opiniile teoretice ale judecătorilor cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării.
    Într-o opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi, Tribunalului Iaşi, Tribunalului Vaslui, Tribunalului Buzău şi Tribunalului Ilfov, s-a susţinut că baza de calcul al indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 este reprezentată de cuantumul net al pensiei, argumentându-se că legiuitorul a folosit sintagmele „pensia cuvenită“ şi „pensia aflată în plată“, care se referă la pensia netă.
    Într-o altă opinie, exprimată de judecătorii din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Teleorman, s-a arătat că baza de calcul al indemnizaţiei este reprezentată de cuantumul brut al pensiei cuvenite/aflate în plată, motivându-se că, în lipsa unei menţiuni contrare în cuprinsul textului de lege, nu se poate ajunge la concluzia că legiuitorul ar fi avut în vedere valoarea netă a pensiei, precum şi că prezintă relevanţă prevederile art. 5 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, care definesc noţiunea de „pensie cuvenită“.

    20. Ministerul Public a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    21. În urma consultării jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanţă cu privire la chestiunea de drept.
    22. În ceea ce priveşte jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintă relevanţă Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 3.817/62/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi, în interpretarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, a stabilit că „baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare“, iar, în interpretarea dispoziţiilor art. 60 din aceeaşi lege, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, a stabilit că „pensia militară de stat netă, calculată conform dispoziţiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie“.

    VIII. Punctul de vedere al judecătorilor-raportori asupra sesizării
    23. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcţiei pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariţiei unei practici neunitare la nivel naţional - se impune a se verifica, în primul rând, dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    24. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parţial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub aspect procedural, astfel că dispoziţiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    25. În acest context normativ, se reţine că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate:
    (i) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    (ii) instanţa care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    26. Evaluând elementele prezentei sesizări, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, condiţiile de admisibilitate anterior enunţate, se constată că nu este îndeplinită cerinţa ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, ceea ce conduce la respingerea sesizării, ca inadmisibilă.
    27. Referitor la această condiţie, se reţine că, potrivit preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, la adoptarea actului normativ s-a ţinut seama, printre altele, de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiţie de admisibilitate a sesizării, existenţa unei „chestiuni de drept“, apte a declanşa mecanismul de unificare a practicii judiciare. Aşa fiind, jurisprudenţa consolidată a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu această condiţie de admisibilitate, rămâne de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    28. Or, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat, în mod constant, că sesizarea trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept care să prezinte o dificultate suficient de mare, astfel încât să reclame intervenţia instanţei supreme, cu rol prevenitiv (Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2023; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
    29. În lipsa unei definiţii legale a noţiunii de „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că nu orice problemă de drept poate fi supusă interpretării de principiu din partea instanţei supreme, obiectul procedurii fiind reprezentat de o normă legală imperfectă, incompletă, neclară sau contradictorie, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înţelesuri şi aplicări divergente în situaţii cvasiidentice, susceptibile a genera practică neunitară (Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021).
    30. Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esenţiale şi controversate, care se impune, cu evidenţă, a fi lămurită şi care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenţia instanţei supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice, având menirea de a elimina riscul apariţiei unei practice neunitare
    31. Tot în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, pentru a se putea considera că există o veritabilă chestiune de drept, caracterul complex şi/sau precar al normei legale, de natură a conduce la interpretări diferite, trebuie să rezulte din încheierea de sesizare, completul învestit cu soluţionarea litigiului fiind ţinut, în primul rând, să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate şi care să conducă la riscul unor dezlegări diferite, simpla dilemă cu privire la înţelesul unei norme de drept neputând constitui temei pentru declanşarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021).
    32. În cauză, instanţa de trimitere solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dezlege modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006, respectiv dacă procentul de 50% se aplică asupra cuantumului brut sau net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării.
    33. Se constată că, în cuprinsul încheierii de sesizare, instanţa de trimitere şi-a exprimat punctul de vedere, neavând nicio dificultate în interpretarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 şi neoferind niciun argument pentru care consideră că problema de drept în discuţie este susceptibilă a da naştere unor interpretări juridice diferite. Întrucât nu rezultă care ar fi dilema instanţei de trimitere cu privire la posibile interpretări diferite ale cadrului legal şi nici obstacolele întâmpinate în îndeplinirea obligaţiei de a interpreta şi aplica norma legală în litigiul cu care este învestită, se impune concluzia că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate.
    34. De altfel, nici părţile litigante nu au poziţii divergente asupra modalităţii de interpretare a prevederilor art. 1 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 8/2006, în condiţiile în care reclamanţii susţin că indemnizaţia trebuie calculată prin raportare la pensia militară de stat brută, iar pârâta a învederat, prin întâmpinare, că, începând cu 1 ianuarie 2022, indemnizaţia cuvenită reclamanţilor în baza Legii nr. 8/2006 a fost stabilită şi plătită prin raportare la cuantumul pensiei brute totale aflate în plată. Referitor la perioada anterioară (până la 31 decembrie 2021), pârâta a învederat că a făcut aplicarea prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, context în care, pentru reclamantul B.E., a stabilit indemnizaţia într-un cuantum de 50% din pensia netă plafonată, iar, pentru reclamantul M.N., într-un cuantum de 50% din pensia brută reconstruită, aceste circumstanţe specifice litigiului urmând a fi analizate de către instanţa de trimitere.
    35. Dincolo de aceste aspecte, se reţine că problema de drept supusă interpretării nu ridică o reală dificultate, de natură a reclama intervenţia instanţei supreme pe calea mecanismului procedurii prealabile, întrucât prevederile art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare. În realitate, chestiunea de drept supusă dezlegării necesită realizarea unui raţionament juridic facil, care implică interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006, coroborate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006.
    36. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3), coroborate cu cele ale art. 10 din Legea nr. 8/2006, pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, au dreptul la o indemnizaţie lunară, al cărei cuantum reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, fără a putea depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.
    37. Conform dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, cu modificările ulterioare, cuantumul indemnizaţiei lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii sau la casa de pensii sectorială, după caz, în a cărei evidenţă se află dosarul de pensie, prin „pensie cuvenită“ înţelegându-se pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, şi care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizaţiei lunare.
    38. Dat fiind că dispoziţiile legale precitate se referă la „pensia cuvenită“ (pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii) sau, după caz, la „pensia aflată în plată“, prezintă relevanţă prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, precum şi dispoziţiile art. 3 lit. m) din aceeaşi lege, care definesc „pensia netă“ ca fiind pensia militară de stat stabilită în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.
    39. Sub aspectul interpretării dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, urmează a fi avută în vedere şi Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, indicată supra, la paragraful 22.
    40. În acest context, se impune concluzia că prevederile art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 nu prezintă o reală dificultate de interpretare, instanţa de trimitere având la îndemână instrumente juridice uzuale, astfel că nu este necesară intervenţia instanţei supreme pe calea procedurii hotărârii prealabile. Nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudenţială, ci numai una care ridică problema precarităţii textelor de lege, a caracterului lor dual şi complex.
    41. Pentru argumentele expuse, rezultă că nu este îndeplinită cerinţa existenţei unei „chestiuni de drept“, astfel că, nefiind întrunite toate condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este inadmisibilă.

    42. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.904/93/2022, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
    "Modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv dacă procentul de 50%, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, se aplică asupra cuantumului brut sau asupra cuantumului net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării."

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Popescu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 referitoare la modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 referitoare la modalitatea de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii