Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Gabriel Cosmin Fărcăşiu în Dosarul nr. 1.182/33/2016 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.269D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la statutul poliţiştilor, militarilor şi diplomaţilor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.182/33/2016, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Cosmin Fărcăşiu într-o cauză având ca obiect acţiunea în anularea art. 49 alin. (1) lit. d) şi a art. 51-57 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura de concurs în vederea recrutării funcţionarilor publici să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă. 6. Se mai arată că funcţionarul public este persoana învestită cu exerciţiul autorităţii publice, iar statutul funcţionarului public cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, acesta fiind subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, concursul de recrutare este un element esenţial, care se referă la statutul funcţionarului public, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Prin urmare, recrutarea funcţionarului public trebuie să se facă prin lege organică. Invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016. 7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate sunt cuprinse într-un act normativ cu caracter de lege, astfel că supremaţia legii este respectată. Separaţia puterilor în stat presupune adoptarea unor norme metodologice de către puterea executivă, atât timp cât este respectat principiul ierarhiei normei juridice. Mai mult, acestea se limitează strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu conţin soluţii care să contravină prevederilor acestora. Se mai apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, atât timp cât prevederile art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 se aplică, fără discriminare, tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută în ipoteza normei juridice. De asemenea, nu sunt încălcate nici prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, dat fiind faptul că normele de aplicare a legii nu constituie o reglementare a statutului funcţionarului public, ci stabilesc numai modalitatea practică în care se aplică dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 117 din 9 martie 2017. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006, potrivit cărora: "(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă: a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;“." 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitor la principiul securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că recrutarea funcţionarilor publici este un aspect ce ţine de cariera acestora, astfel cum aceasta este reglementată în capitolul VI - Cariera funcţionarilor publici din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007. În acest sens art. 54 şi 57 cuprinse în secţiunea 1 - Recrutarea funcţionarilor publici a capitolului VI din Legea nr. 188/1999 stabilesc condiţiile necesare ocupării unei funcţii publice, precum şi condiţiile generale de participare la concurs, procedura de organizare a acestuia, condiţiile minime de vechime necesare. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 58, care se referă la modalitatea de organizare a concursului de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice centrale, şi art. 59, privitor la concursul pentru admiterea la programele organizate în condiţiile legii pentru obţinerea statutului de manager public. Prin urmare, Curtea reţine că aspectele esenţiale referitoare la ocuparea posturilor de funcţionar public, precum şi la procedura de organizare a concursului de recrutare sunt reglementate prin art. 54-59 din Legea nr. 188/1999, act normativ ce are caracter de lege organică, în acord cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. 15. Autorul excepţiei critică prevederea legală în temeiul căreia a fost adoptată hotărârea Guvernului referitoare la aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, arătând că sunt încălcate, între alte dispoziţii constituţionale, şi cele referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici, cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j). În acest sens, arată că aspecte specifice, referitoare la conţinutul dosarului de concurs [art. 49 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008] şi modalitatea de desfăşurare a probei scrise a concursului (art. 51-53 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008) sau a interviului (art. 54-57 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008), au fost stabilite prin act administrativ cu caracter normativ, iar nu printr-o lege organică. 16. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că statutul juridic al funcţionarului public cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul acestuia, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, şi Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24). De asemenea, prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragrafele 19 şi 21, Curtea a reţinut că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă, astfel încât regulile esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere ţin de statutul funcţionarului public, mai exact de exercitarea raportului de serviciu care se realizează de la naşterea până la încetarea acestuia. Prin urmare, deoarece vizează modificarea raporturilor de muncă, aceste reguli esenţiale trebuie reglementate prin lege organică. 17. Or, în prezenta cauză, Curtea reţine că aspectele esenţiale referitoare la ocuparea posturilor de funcţionar public, precum şi la procedura de organizare a concursului de recrutare sunt reglementate prin art. 54-59 din Legea nr. 188/1999, act normativ ce are caracter de lege organică, în acord cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Faptul că anumite elemente specifice, referitoare la procedura de ocupare a funcţiilor publice, respectiv elemente detaliate referitoare la conţinutul dosarului de concurs, proba scrisă a concursului, interviul, notarea probelor, comunicarea rezultatelor, soluţionarea contestaţiilor, sunt reglementate prin hotărâre a Guvernului nu este de natură să contravină prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Astfel, nu este necesar ca absolut toate aspectele legate de concursurile şi examenele desfăşurate pe parcursul carierei de funcţionar public să fie reglementate prin lege organică, dat fiind caracterul general, de reglementare primară, al legii. Prin urmare, detaliile specifice modalităţii de organizare a recrutării funcţionarilor publici trebuie să rămână în domeniul organizării executării legii, putând fi reglementate printr-un act administrativ cu caracter normativ, respectiv prin hotărâre a Guvernului. 18. De altfel, Curtea Constituţională a statuat în mod expres în acest sens, prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 21, anterior menţionată, că doar aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de funcţionar public trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare să fie explicate şi detaliate prin act administrativ cu caracter normativ, respectiv, în acel caz, prin ordin al ministrului de resort. 19. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză, nu poate fi reţinută nici încălcarea celorlalte dispoziţii constituţionale invocate. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Cosmin Fărcăşiu în Dosarul nr. 1.182/33/2016 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
