Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.069/1/2024
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina│Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen Elena│- preşedintele Secţiei I │
│Popoiag │civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele delegat al│
│ │Secţiei a II-a civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei de│
│Tămagă │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia I │
│Truţescu │civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ileana │- judecător la Secţia I │
│Ruxandra │civilă │
│Tirică │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Irina │- judecător la Secţia I │
│Alexandra │civilă │
│Boldea │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Daniel │- judecător la Secţia I │
│Marian │civilă │
│Drăghici │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Gheorghe │- judecător la Secţia I │
│Liviu Zidaru│civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Roxana Popa │- judecător la Secţia a │
│ │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Petronela │- judecător la Secţia a │
│Iulia Niţu │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia a │
│Sandu-Necula│II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Simona Maria│- judecător la Secţia a │
│Zarafiu │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de │
│Ionel Barbă │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Gheza Attila│- judecător la Secţia de │
│Farmathy │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de │
│Vasile Bîcu │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Bogdan │- judecător la Secţia de │
│Cristea │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de │
│Iulia Craiu │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
└────────────┴─────────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 8.553/3/2024. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. Reclamanta a formulat un punct de vedere la raport, fiind înregistrate la dosar şi două memorii amicus curiae depuse de Asociaţia Magistraţilor-Asistenţi din România şi de un număr de 10 magistraţi-asistenţi. 6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale o hotărâre judecătorească şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept. 7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 8. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 8.553/3/2024, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: "Dacă, potrivit dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, perioada de 20 de ani, 10 luni şi 15 zile în care o persoană a îndeplinit funcţia de avocat poate fi considerată vechime în magistratură, valorificabilă cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu" 9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.069/1/2024. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării 10. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004) "ART. 82 (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. ART. 86 (1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat." 11. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, forma în vigoare înainte de modificarea survenită prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Legea nr. 303/2022 înainte de modificarea prin Legea nr. 282/2023) "ART. 211 (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. ART. 282 (…) (3) Persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime." 12. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, forma în vigoare după modificarea survenită prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Legea nr. 303/2022 după modificarea prin Legea nr. 282/2023) "ART. 211 (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (…) ART. 282 (…) (3) Persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime." 13. Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, cu modificările ulterioare (Legea nr. 282/2023) "ART. II Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de anul pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează: a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii; b) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii; c) în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii; d) în perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii; e) în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii. ART. IV Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 14. Prin cererea de chemare în judecată din data de 18.03.2024, reclamanta AB, în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunţa: (i) să se constate că întreaga perioadă de 20 de ani, 10 luni şi 15 zile, cuprinsă în intervalul 15.01.1999-30.11.2019, în care a îndeplinit funcţia de avocat, constituie vechime în magistratură, valorificabilă cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu; (ii) să fie obligată pârâta ÎCCJ să elibereze o adeverinţă necesară pentru stabilirea pensiei de serviciu prin care să se recunoască întreaga perioadă de 20 de ani, 10 luni şi 15 zile, cuprinsă în intervalul 15.01.1999-30.11.2019, în care a îndeplinit funcţia de avocat, ca fiind vechime în magistratură. 15. În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că a fost înscrisă pe Tabloul avocaţilor din Baroul Bucureşti, de la data de 15.01.1999 până la data de 30.11.2019, astfel cum rezultă din Adeverinţa nr. aaaaa/R din 24.11.2023 emisă de Baroul Bucureşti pentru a servi la dovedirea vechimii în profesia de avocat. 16. Începând cu data de 1.12.2019 a fost încadrată pe durată nedeterminată în funcţia de magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit Ordinului nr. bbb din 2.12.2019 emis de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţie pe care o deţine şi la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată. Conform acestui ordin, a fost încadrată în funcţia de magistrat-asistent cu gradul III, gradaţia 5, vechime în funcţie peste 20 de ani (vechime în magistratură calculată conform art. 86 din Legea nr. 303/2004). 17. Potrivit Ordinului nr. ccc din 20.12.2022 emis de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: "ART. 1 Doamna AB, magistrat asistent în cadrul Secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, gradul III, gradaţia 5, vechime în funcţie peste 20 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2023 promovează în funcţia de magistrat-asistent gradul II, gradaţie 5, vechime în funcţie de peste 20 de ani." 18. În cadrul Dosarului nr. 887/109/2022 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat că AB, în calitate de reclamant (având funcţia de magistrat-asistent) avea, la 16.10.2018, peste 18 ani vechime în funcţie, fiind făcută precizarea că „Vechimea în magistratură este calculată conform art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi care se menţine în plată potrivit art. 282 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 303/2022“. 19. Aceeaşi confirmare a vechimii în funcţie de peste 20 de ani a fost făcută prin anexa la Ordinul nr. ddd/ÎCCJ din 21.04.2023, reclamanta fiind menţionată la poziţia nr. 20 a acestei anexe. 20. Prin cererea înregistrată la registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. eeee din 28.11.2023, reclamanta a solicitat eliberarea unei adeverinţe necesare pentru stabilirea pensiei de serviciu, conform prevederilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu menţionarea faptului că nu solicită punerea în plată a deciziei de pensionare. 21. Prin Adresa nr. ff din 19.02.2024 emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios i s-a comunicat că cererea pe care a înregistrat-o cu nr. eeeee/2023, prin care a solicitat eliberarea unei adeverinţe de stabilire a pensiei de serviciu, „nu poate primi o soluţionare favorabilă“, întrucât nu intră „în categoria persoanelor care au îndeplinit condiţiile de pensionare prevăzute de Legea nr. 303/2022 anterior modificării intervenite sprin Legea nr. 282/2023, astfel încât pentru eliberarea unei adeverinţe de stabilire a pensiei de serviciu trebuie să îndepliniţi cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv 25 de ani numai în funcţiile prevăzute de lege, precum şi condiţia de vârstă, cu eşalonările anume stabilite“. 22. I s-a comunicat reclamantei, de asemenea, că din intervalul de timp în care a îndeplinit profesia de avocat nu poate fi luată în considerare decât o perioadă de maximum 5 ani, potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 282/2023, şi că nu a îndeplinit condiţia ca vechimea de 20 de ani - cu care ar trebui să fie cumulată vechimea de 5 ani în profesia de avocat, pentru a se ajunge la 25 de ani - să fie dobândită prin exercitarea funcţiilor de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurilor. 23. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004, art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, Constituţia României, republicată, şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale („Convenţia“). 24. Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată. 25. În motivare, a arătat că, anterior îndeplinirii de către reclamantă a condiţiilor de acordare a pensiei de serviciu, cadrul normativ în vigoare a suferit modificări aduse prin Legea nr. 282/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023. Astfel, printre acestea s-a regăsit şi modificarea condiţiilor de stabilire a pensiilor de serviciu inclusiv pentru magistraţii-asistenţi, fiind invocate în acest sens, de către pârâtă, dispoziţiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 (în forma introdusă prin Legea nr. 282/2003), art. II şi IV din Legea nr. 282/2023. 26. Prevederile anterior enunţate din cuprinsul Legii nr. 282/2023 au intrat in vigoare, potrivit dispoziţiilor art. XIX alin. (1) ale acestui act normativ, la data de 1 ianuarie 2024, astfel încât persoanele care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a pensiei de serviciu până la această dată au intrat sub incidenţa noilor reglementări. 27. Prin urmare, în cazul acestor persoane, vechimea utilă pentru stabilirea pensiei de serviciu, din vechimea în alte funcţii/profesii juridice decât cele de judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, poate fi luată în calcul în limita maximă a 5 ani. 28. Prin urmare, solicitarea reclamantei de a se constata că perioada în care aceasta a îndeplinit funcţia de avocat reprezintă vechime în magistratură nu îşi regăseşte un suport legal în cuprinsul cadrului normativ în vigoare. 29. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 30. Prin Încheierea de şedinţă din 18 septembrie 2024 instanţa de trimitere a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: (i) de dezlegarea acestei chestiuni de drept depinde în tot soluţionarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 8.553/3/2024; (ii) din verificările efectuate rezultă că asupra acestei probleme de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a mai pronunţat şi, de asemenea, că aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare sau al unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. 31. Tribunalul apreciază că, în ceea ce priveşte condiţia caracterului complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum şi dificultatea completului în a-şi însuşi o anumită interpretare, spre deosebire de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiţie, completul învestit cu o chestiune de drept ce ţine de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această din urmă instanţă. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 32. Reclamanta apreciază că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, având în vedere că aceasta a învestit instanţa cu o acţiune în constatare care urmăreşte recunoaşterea vechimii, cu consecinţa obligării angajatorului la emiterea adeverinţei corespunzătoare. În opinia reclamantei, nu există o chestiune de drept care ar trebui lămurită, problemele de drept fiind clare, fără a avea o dificultate deosebită în interpretare şi aplicare. 33. Reclamanta apreciază că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este prioritară faţă de orice altă cerere, deoarece constituţionalitatea dispoziţiilor legale este un principiu de bază al sistemului de drept, care prevalează faţă de orice lămurire a unei aplicări sau interpretări a unei norme de drept. Susţine că atât timp cât excepţia de neconstituţionalitate ar fi admisă, prevederile contestate nu se vor mai regăsi în fondul activ al legislaţiei, iar efectele asupra cererii ar fi clare şi nu s-ar mai impune lămurirea unor chestiuni de drept. 34. În ceea ce priveşte fondul chestiunii de drept supuse dezlegării, reclamanta apreciază că, potrivit dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, perioada de 20 de ani, 10 luni şi 15 zile în care o persoană a îndeplinit funcţia de avocat poate fi considerată vechime în magistratură, valorificabilă cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu. 35. Potrivit punctului de vedere exprimat de pârâtă, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. 36. Pe fondul chestiunii de drept, punctul de vedere al pârâtei rezultă din întâmpinarea depusă la dosar, fiind în sensul că, drept urmare a modificării, începând cu 1 ianuarie 2024, a cadrului normativ în vigoare, prin Legea nr. 282/2023, persoanele care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a pensiei de serviciu până la această dată au intrat sub incidenţa noilor reglementări. 37. Prin urmare, în cazul acestor persoane, vechimea utilă pentru stabilirea pensiei de serviciu, din vechimea în alte funcţii/profesii juridice decât cele de judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, poate fi luată în calcul în limita maximă a 5 ani. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 38. Instanţa de trimitere apreciază că motivele invocate vizează însuşi fondul cererii, astfel că o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 39. Curtea de Apel Cluj a comunicat o hotărâre judecătorească ce poate prezenta relevanţă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Curtea de Apel Ploieşti şi tribunalele Bucureşti, Ilfov, Teleorman, Braşov, Buzău, Bihor, Iaşi şi Vaslui au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni. 40. Într-o orientare jurisprudenţială s-a apreciat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, perioada în care o persoană a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi considerată vechime în magistratură, valorificabilă cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu. 41. Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale (Sentinţa civilă nr. 2.499/2023 din 8 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.912/117/2023, definitivă). 42. În acelaşi sens au fost exprimate şi punctele de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, ale următoarelor instanţe: tribunalele Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Ilfov, Teleorman, Vaslui şi Bihor. 43. În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale şi teoretice au fost invocate dispoziţiile coroborate ale art. 82 alin. (1) şi (2) şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004; art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în forma introdusă prin Legea nr. 282/2023; art. 282 din Legea nr. 303/2022; art. II şi IV din Legea nr. 282/2023. 44. S-a apreciat că din textele de lege mai sus-menţionate rezultă că partea care solicită stabilirea dreptului de pensie trebuie să îndeplinească condiţiile pentru obţinerea pensiei stabilite de legea în vigoare la data la care solicită pensionarea, neavând nicio relevanţă că legea anterioară, sub imperiul căreia a intrat în magistratură, prevedea alte condiţii de pensionare. 45. Prevederile anterior enunţate din Legea nr. 282/2023 au intrat în vigoare, potrivit dispoziţiilor art. XIX alin. (1) ale acestui act normativ, la 1 ianuarie 2024, astfel încât persoanele care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a pensiei de serviciu până la această dată au intrat sub incidenţa noii reglementări. 46. Prin urmare, în cazul acestor persoane, vechimea utilă pentru stabilirea pensiei de serviciu, din vechimea în alte funcţii/profesii juridice decât cele de judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor, poate fi luată în calcul în limita a maximum cinci ani. 47. În singura hotărâre relevantă, ce a fost comunicată, s-a reţinut că este adevărat că reclamantul a fost numit în funcţia de judecător la momentul la care era în vigoare Legea nr. 303/2004 şi că, în mod firesc, acesta şi-a format aşteptări conform vechii reglementări, însă vechimea în funcţia de judecător la data deschiderii dreptului la pensie va fi cea prevăzută de lege la acea dată, si nu cea constatată printr-o hotărâre judecătorească la un anumit moment în baza unei legislaţii care ulterior poate fi modificată (Sentinţa civilă nr. 2.499/2023 din 8 noiembrie 2023 a Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale). 48. Într-o altă orientare teoretică, nesusţinută de practică judiciară, s-a apreciat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, perioada în care o persoană a îndeplinit funcţia de avocat poate fi considerată vechime în magistratură, valorificabilă cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu. 49. Această orientare teoretică se regăseşte la nivelul următoarelor instanţe: tribunalele Buzău, Iaşi şi Braşov. 50. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că, din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, art. 211 alin. (1) şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, intrată în vigoare la 16.12.2022, rezultă existenţa unei excepţii de la regulă. 51. În ipoteza dată trebuie aplicat principiul respectării drepturilor câştigate, care constituie şi reprezintă „principala barieră contra abuzurilor şi arbitrarului legiuitorului“. În aceste condiţii, legea nouă nu se aplică, în principiu, situaţiilor juridice în curs, care sunt şi rămân supuse legii vechi până la data epuizării efectelor lor. 52. Din analiza art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi art. II din Legea nr. 282/2023 reiese că legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca judecătorii şi procurorii care au o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani să beneficieze, la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă reglementate de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare („Legea nr. 19/2000“), în vigoare de la 1 aprilie 2011 până la 31 decembrie 2010, de pensia de serviciu prevăzută la alin. (1). 53. Cum actuala reglementare stabileşte, la art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 după modificarea prin Legea nr. 282/2023, că „Persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime.“, iar, în vechea reglementare, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, că se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi au exercitat funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat, rezultă că perioada în care o persoană a ocupat funcţia de avocat poate fi considerată vechime în magistratură. 54. A fost invocată, de asemenea, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 26 din 21 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015. 55. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au comunicat opinii teoretice. 56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 57. În exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării au fost pronunţate: - Decizia Curţii Constituţionale nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reţinându-se, în considerente: "Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi celelalte forme de asistenţă socială, se exercită în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept ca pentru diferite categorii socioprofesionale, având în vedere situaţia deosebită a acestora, să stabilească condiţii, criterii şi mod de calcul al pensiei diferenţiate. Pensia de serviciu pentru magistraţi este mai avantajoasă decât cea stabilită conform normelor general aplicabile în cadrul sistemului public de pensii. Legiuitorul a stabilit acest beneficiu pentru magistraţi în scopul creşterii atractivităţii profesiei, al asigurării stabilităţii în aceste funcţii şi al recompensării privaţiunilor şi incompatibilităţilor pe care le impune exercitarea acestora. Persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, cele care, deşi au trecut într-o altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concordantă şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.“;" – Decizia Curţii Constituţionale nr. 467 din 2 august 2023 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I-IV, ale art. XIII alin. (5) şi (6) şi ale art. XV din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a anexelor nr. 1-3 la aceasta, precum şi a legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, în care s-a reţinut, la paragraful 117 al considerentelor: "117. Cu privire la vechimea efectivă în funcţie, Curtea observă că aceasta este dimensionată la un nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizând o îndreptare a unei soluţii legislative cuprinse în reglementarea în vigoare şi racordând-o la cerinţele stabilite în Decizia Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020. Ca atare, indiferent de vechimea juridică a persoanei în cauză, aceasta, pentru a beneficia de pensie de serviciu, trebuie să fi activat cel puţin 25 de ani în funcţiile prevăzute de art. I pct. 1 [cu referire la art. 221 alin. (1)] din legea criticată. Desigur, această obligaţie constituţională a legiuitorului trebuie realizată în timp şi treptat în funcţie de criterii raţionale, ţinându-se seama în mod tranzitoriu - ca vechime asimilată - de vechimea necesară stabilită de lege la data la care s-a realizat accesul în funcţiile prevăzute de art. I pct. 1 [cu referire la art. 221 alin. (1)] din legea criticată. Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcţie de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituţionale a independenţei justiţiei, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raţionale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituţionale a independenţei justiţiei, cu referire directă la condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu.“;" – Decizia Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, prin care s-a reţinut, la paragraful 152 al considerentelor: "152. Prin extinderea sferei beneficiarilor pensiei de serviciu a magistraţilor cu privire la categorii profesionale care nu exercită atribuţii şi competenţe jurisdicţionale, deci care nu se circumscriu sferei de protecţie a principiului independenţei justiţiei prevăzut de art. 134 alin. (3) din Constituţie, legiuitorul s-a îndepărtat de la scopul reglementării iniţiale, acela de a încuraja stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere într-un domeniu restrictiv de drepturi şi libertăţi fundamentale. Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiţia vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilităţile, interdicţiile, responsabilităţile şi riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu şi perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, astfel cum prevede legea în vigoare. «Într-o atare împrejurare, se ajunge la situaţia ca o persoană care a desfăşurat activitate juridică în afara sistemului judiciar (avocat sau consilier juridic) pentru o perioadă îndelungată, de aproape 25 de ani, să devină personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, iar, după o perioadă scurtă în această funcţie, împlinind vechimea de 25 de ani prevăzută de art. 82 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004, să beneficieze de pensie de serviciu, drept care aşa cum am arătat în prealabil (paragrafele 43-45), este inerent unei cariere în magistratură, echivalând cu o compensaţie a regimului special căruia trebuie să se supună magistraţii» (a se vedea Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, precitată, paragraful 50). Cu alte cuvinte, o persoană care nu a exercitat nicio zi de activitate jurisdicţională în calitate de judecător, judecător la Curtea Constituţională, procuror sau de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională, se bucură, potrivit legii în vigoare, de pensie de magistrat asemenea unei persoane care, timp de 25 de ani, s-a dedicat unei cariere în această profesie, suportând regimul juridic restrictiv impus de lege şi de Constituţie." IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 58. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată practică relevantă în legătură cu chestiunea de drept supusă analizei. X. Raportul asupra chestiunii de drept 59. Judecătorii-raportori au propus admiterea sesizării şi dezlegarea chestiunii de drept, după cum urmează: "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023" XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării 60. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă menţionate la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziţii se completează. 61. În lumina acestor dispoziţii legale, condiţiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: - existenţa unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanţa competentă să le soluţioneze (de dreptul muncii, de contencios administrativ şi fiscal); – instanţa de trimitere să judece cauza în primă instanţă ori în calea de atac; – sesizarea să privească o chestiune de drept; – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 62. Evaluând elementele sesizării, se constată că primele cerinţe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării şi existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. 63. Se constată că Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost învestit cu o cerere de chemare în judecată formulată de un magistrat-asistent care îşi desfăşoară activitatea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu scopul de a i se recunoaşte ca vechime în magistratură, valorificabilă la data stabilirii pensiei de serviciu, o perioadă de peste 20 de ani, în care reclamanta a avut calitatea de avocat. De asemenea, s-a solicitat obligarea Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie la emiterea unei adeverinţe necesare stabilirii pensiei de serviciu, prin care să se recunoască perioada menţionată mai sus ca fiind vechime în magistratură. 64. Aşadar, instanţa de trimitere a fost învestită cu soluţionarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (2) din actul normativ menţionat, titularul cererii de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 65. Instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea cauzei în fond, în virtutea competenţelor ei legale conturate prin dispoziţiile art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. 66. De asemenea, este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate ca problema de drept să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 67. În privinţa condiţiei referitoare la caracterul esenţial al lămuririi chestiunii de drept pentru soluţionarea pe fond a cauzei în cadrul căreia s-a ivit chestiunea prejudicială, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în mod constant, în jurisprudenţa sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept, dacă, prin consecinţele pe care le produce interpretarea normei de drept, are aptitudinea de a determina soluţionarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului de drept dedus judecăţii. 68. În cauză, chestiunea sesizată este cea dedusă judecăţii în litigiul cu soluţionarea căruia a fost învestită instanţa de trimitere, chiar dacă întrebarea, aşa cum a fost formulată, nu surprinde detaliile semnificative care se conturează în cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ce privesc ideea salvgardării vechimii în magistratură recunoscute prin raportare la legea anterioară (Legea nr. 303/2004), conform dispoziţiilor art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 282/2023. 69. În esenţă, sesizarea instanţei de trimitere relevă situaţia juridică a unei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice, respectiv magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, şi care nu aveau la data de 1.01.2024 o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile de judecători, procurori, judecători de la Curtea Constituţională, magistraţi-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dar care aveau o vechime mai mare de 5 ani în funcţia de avocat, ce a fost recunoscută ca vechime în magistratură potrivit Legii nr. 303/2004. 70. Dreptul disputat constă în recunoaşterea vechimii în funcţia de avocat, realizată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, ca vechime în magistratură, valorificabilă la stabilirea pensiei de serviciu după data de 1.01.2024. 71. Reclamanta susţine că vechimea în magistratură de care a beneficiat potrivit Legii nr. 303/2004 a fost păstrată potrivit art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, chiar şi după modificarea prin Legea nr. 282/2023, astfel încât poate fi valorificată în totalitate la stabilirea dreptului la pensie, pe când pârâta susţine că, după 1.01.2024, vechimea în avocatură poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie numai pentru o perioadă maximă de 5 ani, potrivit eşalonării stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. 72. În lumina celor anterior expuse, se constată că sesizarea formulată priveşte o problemă de drept aptă să devină sursă a unor interpretări divergente şi, pe cale de consecinţă, a unei jurisprudenţe neunitare. 73. Necesitatea soluţionării pe fond a sesizării răspunde nevoii de asigurare a uniformităţii jurisprudenţiale, aceasta fiind formulată într-un litigiu care poate fi replicat la un număr mai mare de subiecţi şi care, astfel fiind, ar putea genera un impact direct şi considerabil asupra bugetului general consolidat, în ipoteza dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare. 74. În ceea ce priveşte riscul dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare, acesta nu este cu totul exclus, fiind de menţionat că până în prezent există o singură soluţie definitivă asupra acestui tip de litigii, fiind pronunţată o hotărâre prin care s-a respins acţiunea reclamantului, fost consilier juridic şi avocat, numit în funcţia de judecător la momentul la care era în vigoare Legea nr. 303/2004, reţinându-se că vechimea în funcţia de judecător va fi cea prevăzută de lege la data deschiderii dreptului la pensie (Sentinţa civilă nr. 2.499 din 8.11.2023 a Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, Dosarul nr. 1.912/117/2023). 75. Opiniile colectivelor de judecători consultate au împărtăşit mai multe soluţii posibile. 76. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudenţă unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în raţiunea edictării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizare este admisibilă. XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept 77. Aşa cum s-a antamat deja cu prilejul cercetării admisibilităţii sesizării, chestiunea de drept relevată de cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vizează situaţia juridică a persoanelor numite în funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la momentul la care era în vigoare Legea nr. 303/2004 şi care anterior au ocupat funcţia de avocat pe o perioadă mai mare de 5 ani, dar care exercită dreptul la pensie după data de 1.01.2024. 78. Recurenta susţine ideea menţinerii vechimii în magistratură recunoscute prin raportare la legea anterioară (Legea nr. 303/2004), conform art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, şi, respectiv, neconstituţionalitatea modificării prin legea nouă a datelor relative la condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, valabile la data accederii în profesie. 79. În acest context, se constată că se pune problema interpretării art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 86 din Legea nr. 303/2004, coroborate cu art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dispoziţii legale incidente la data de 15.01.2024, data când, în considerarea împlinirii condiţiei de vechime de 25 de ani, reclamanta putea să exercite dreptul la pensie de serviciu, inclusiv prin valorificarea perioadei cuprinse între 15.01.1999 şi 30.11.2019, cât timp aceasta a îndeplinit funcţia de avocat. 80. În continuare, se reţine că, la data accederii în funcţia de magistrat-asistent - 1.12.2019, art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 stabilea că magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se puteau pensiona la cerere, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi puteau beneficia de pensie de serviciu. Potrivit alin. (2) al art. 82, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se puteau pensiona la cerere şi înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiau de pensia prevăzută la alin. (1), dacă aveau o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. 81. Noţiunea de vechime în magistratură era definită de art. 86 din Legea nr. 303/2004 ca fiind perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat. 82. Art. 86 din Legea nr. 303/2004 a prevăzut expres nu numai ce reprezintă vechimea în magistratură, ci şi faptul că aceasta este aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2). 83. Ulterior, prin Legea nr. 303/2022, care a abrogat Legea nr. 303/2004, forma anterioară modificării prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la data de 16.12.2022, s-a prevăzut la art. 211 că magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu. 84. Prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la data de 1.01.2024, art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost modificat în sensul că magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile de judecători, procurori, judecători la Curtea Constituţională, magistraţi-asistenţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu. 85. Este evident că, începând cu 1.01.2024, vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pensionării magistraţilor-asistenţi nu mai putea fi realizată şi în funcţia de avocat, ci exclusiv în funcţiile menţionate expres şi limitativ de art. 211 alin. (1) din lege, fiind astfel restrânsă sfera funcţiilor juridice pentru care se acordă pensie de serviciu. 86. Din modul de redactare a art. 211 alin. (1), respectiv prin enumerarea funcţiilor juridice în care poate fi realizată vechimea, fără a se face trimitere la noţiunea de vechime în magistratură, rezultă fără echivoc voinţa legiuitorului în sensul că numai o vechime de cel puţin 25 de ani realizată exclusiv în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Curtea Constituţională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 poate fi luată în considerare la stabilirea dreptului la pensie de serviciu. Altfel spus, vechimea numai în funcţiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este o condiţie de exercitare a dreptului la pensia de serviciu după data de 1.01.2024. 87. Se observă că noua lege nu mai defineşte noţiunea de vechime în magistratură, singura menţiune privitoare la vechimea în magistratură regăsindu-se la titlul VI - Dispoziţii tranzitorii şi finale, art. 282 alin. (3). 88. De asemenea, deşi art. 282 din Legea nr. 303/2022 stabileşte că persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 îşi păstrează această vechime, se constată că acest text de lege nu este în conflict cu prevederile art. 211 din Legea nr. 303/2022, condiţiile legale ce trebuie îndeplinite pentru stabilirea dreptului la pensie rămânând cele prevăzute de art. 211 din Legea nr. 303/2022. 89. În vechea lege, pentru stabilirea dreptului la pensia de serviciu, art. 82 alin. (1) şi (2) nu făcea trimitere la vechimea în magistratură definită de art. 86, ci, similar modului de reglementare regăsit şi în noua lege, enumera limitativ funcţiile de specialitate juridică în care trebuia realizată vechimea de 25 de ani, respectiv funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. 90. În cazul pensionării anticipate, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevedea expres că aceştia beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. De asemenea, se prevedea că la calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. 91. Rezultă, astfel, fără echivoc că, pentru stabilirea vechimii, valorificarea perioadei în care magistratul-asistent a exercitat funcţia de avocat era permisă chiar de dispoziţiile din Legea nr. 303/2004 care reglementau condiţiile de exercitare a dreptului la pensie - art. 82 alin. (1) şi (2), fără a se raporta la prevederile art. 86 din aceeaşi lege. 92. Se mai reţine că, respingând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma în vigoare ca urmare a republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 332/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 16 mai 2006, a arătat că: „Legea nr. 303/2004 prevede dreptul la pensia de serviciu numai pentru judecători şi procurori, iar nu şi pentru categoriile de persoane cărora art. 86 le recunoaşte vechimea în magistratură pentru perioada în care au îndeplinit funcţiile enumerate în acest text. Categoriile de persoane prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu judecătorii şi procurorii prin simplul fapt că nu îndeplinesc aceleaşi funcţii. Astfel, aşa cum Curtea Constituţională a stabilit în mod constant, în deplin acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, egalitatea în drepturi se raportează la identitatea situaţiilor juridice în care se află subiectele de drept, de unde rezultă că la situaţii juridice diferite tratamentul juridic aplicabil poate să fie diferit, cu o justificare obiectivă şi raţională.“ 93. Dispoziţiile art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 nu derogă de la art. 211 şi nu instituie un alt regim juridic al condiţiilor de exercitare a dreptului la pensie de serviciu decât cel rezultat din art. 211 din lege. 94. De vreme ce art. 211 nu mai prevede că la calcularea vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare şi perioada în care magistratul-asistent a exercitat profesia de avocat şi întrucât acest text nu se completează cu art. 282 alin. (3) din lege, rezultă că perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat, recunoscută ca vechime în magistratură potrivit Legii nr. 303/2004, nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. 95. Prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, aşa cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 282/2023, au fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională stabilind prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, că „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcţie de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituţionale a independenţei justiţiei“ şi că „vechimea efectivă în funcţie este dimensionată la un nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizând o îndreptare a unei soluţii legislative cuprinse în reglementarea în vigoare şi racordând-o la cerinţele stabilite în Decizia Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020“. În această din urmă decizie, instanţa de contencios constituţional a stabilit că „Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiţia vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilităţile, interdicţiile, responsabilităţile şi riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu şi perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, astfel cum prevede legea în vigoare“. 96. Mai trebuie precizat că posibilitatea legiuitorului de a modifica condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor a fost reţinută de Curtea Constituţională în Decizia nr. 264 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin care s-a stabilit că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi celelalte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile stabilite de lege. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate, atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor. Condiţiile legale generale pentru acordarea pensiei de serviciu, reglementate de art. 82 din legea criticată, au caracter cumulativ şi sunt următoarele: (i) existenţa unui raport de serviciu între persoana în cauză şi una dintre instituţiile proprii sistemului judiciar sau asimilat; (ii) raportul de serviciu să aibă o anumită întindere în timp, reglementată la cel puţin 25 de ani. Fiecare dintre aceste cerinţe are caracter sine qua non, lipsa oricăreia dintre ele determinând imposibilitatea obţinerii pensiei de serviciu (a se vedea Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013). Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obţinerea beneficiului constând în pensia de serviciu în care persoana să fi exercitat anumite profesii expres determinate, rezultă că este rezonabil ca situaţiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de acelaşi regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referinţă. 97. În final, se mai cuvine a fi menţionat că aplicarea noilor dispoziţii legale nu încalcă principiul neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, întrucât aceste texte de lege se aplică celor care se înscriu la pensie după intrarea lor în vigoare, neluarea în considerare a vechimii în magistratură neavând semnificaţia aplicării legii cu efecte retroactive, aspecte stabilite şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006. 98. Ca atare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite sesizarea şi va stabili că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. 99. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 8.553/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Elena-Mădălina Ivănescu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
