Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Walter Weiss în Dosarul nr. 7.655/306/2018 al Judecătoriei Sibiu - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 78D/2019. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând, în esenţă, că motivele de neconstituţionalitate invocate de autor nu vizează neconcordanţa textului de lege criticat cu dispoziţiile constituţionale, ci modul în care normele criticate au fost aplicate în cauză, în numeroasele soluţii de revizuire solicitate. Pe fond, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, de vreme ce niciuna dintre restricţiile instituite în procedura revizuirii nu este în măsură să afecteze caracterul echitabil al procedurii şi dreptul de acces la instanţă, astfel cum, de altfel, instanţa de control constituţional a constatat în numeroase decizii anterioare, într-o practică ce nu se impune a fi revizuită. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.655/306/2018, Judecătoria Sibiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Walter Weiss într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire a unei sentinţe penale definitive. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că a mai formulat patru cereri de revizuire respinse pe nedrept, ce nu au legătură cu probele şi faptele noi pe care le invocă în prezenta revizuire. Arată că, în fapt, prin hotărârile atacate a fost condamnat la amendă penală. Condamnarea s-a bazat în totalitate pe calculul retroactiv al alcoolemiei, prin care s-a stabilit o alcoolemie la momentul opririi sale în trafic de 0,95%. A arătat că, din discuţiile purtate cu un prieten poliţist din Germania, a aflat unele informaţii despre calculul retroactiv al alcoolemiei. Astfel, susţine că ar trebui să se ţină cont de o variabilă ce rezultă din procedeul de absorbţie a alcoolemiei, acesta fiind între 10% şi 30%. Această variabilă este de 0,20% şi trebuia scăzută din valoarea de 0,95%, ceea ce Institutul de Medicină Legală din Cluj nu a făcut. Dacă se scade această variabilă, alcoolemia la momentul opririi este de 0,75%, iar fapta nu mai constituie infracţiune. Precizează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată în sensul în care textul de lege criticat trebuie să permită admiterea în principiu a unei cereri de revizuire în condiţiile în care, anterior, într-o altă cerere de revizuire, instanţa nu s-a pronunţat asupra unei probe (în speţă, cu privire la marja de eroare de 0,20%). În opinia autorului, o soluţie contrară ar demonstra că instanţa de revizuire nu a lecturat hotărârile judecătoreşti anterioare şi nu a avut cunoştinţă de faptul că el a solicitat luarea în considerare a marjei de eroare în calcularea alcoolemiei. 6. Judecătoria Sibiu - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale fără a efectua o analiză efectivă a pretinselor contradicţii existente între dispoziţiile art. 459 din Codul de procedură penală şi dispoziţiile art. 16, 21 şi 24 din Constituţie. Totodată, arată că revizuirea este o cale de atac extraordinară prin intermediul căreia se urmăreşte înlăturarea erorilor judiciare cu privire la faptele reţinute într-o hotărâre judecătorească definitivă, poate privi numai cazurile expres prevăzute de dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură penală şi poate fi formulată doar de anumiţi subiecţi procesuali expres şi limitativ prevăzuţi de dispoziţiile art. 455 din Codul de procedură penală. Fiind o cale de atac extraordinară, care determină o amplificare în desfăşurarea procesului penal, dincolo de limita sa obişnuită şi care pune în discuţie autoritatea unor hotărâri penale definitive, folosirea cererii de revizuire este limitată de legiuitor la anumite cazuri în care presupunerea că s-a comis o eroare judiciară prezintă serioase aparenţe de temeinicie. Rezultă, astfel, că toate cazurile de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de legiuitor. De asemenea, arată că cererea de revizuire se soluţionează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 459 din Codul de procedură penală, admisibilitatea în principiu, etapă în care instanţa verifică cererea de revizuire sub aspectul regularităţii sale, respectiv al îndeplinirii condiţiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile care o justifică, titularii cererii, termenul de introducere. Faptul că această fază a admiterii în principiu priveşte examinarea admisibilităţii exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 16 şi 24 din Constituţie. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigenţele constituţionale naţionale în materie, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplineşte exigenţele constituţionale de accesibilitate şi previzibilitate şi, prin urmare, nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autor. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „(3) Instanţa examinează dacă: […] d) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; […].“ 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că motivele formulate de autor nu sunt, în fapt, o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci privesc probleme ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii. Astfel, în esenţă, autorul excepţiei critică omisiunea instanţei de judecată de a se pronunţa asupra unor probe administrate în cauza penală. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudenţa sa că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii, acestea intrând în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conţinutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judecăţii, cât şi aplicarea acestora sunt de competenţa organelor judiciare. 13. Curtea a reţinut că a acţiona diferit, în sensul verificării aspectelor ce ţin de aplicarea legii, ar însemna o ingerinţă în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, şi Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Walter Weiss în Dosarul nr. 7.655/306/2018 al Judecătoriei Sibiu - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sibiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
