Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 6.638/99/2018* al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 479D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 713 din 12 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.638/99/2018*, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Cătălin Andrei Amarandei cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei sentinţe pronunţate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeaşi natură şi forţă juridică, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Sunt invocate prevederile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei“, şi se arată că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin care se includ toate semnele onorifice, deci şi ordinul „Meritul Militar“, după care se aplică plafonarea efectivă a pensiei, impun o limitare în sensul în care cuantumul net al pensiei militare de stat nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. În acest mod, are loc o plafonare sau o reducere a pensiei militare, deşi acesta este un drept câştigat. Modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt afectate drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, inclusiv dreptul la pensie. 6. Autorul consideră că includerea sporului acordat pentru ordinul „Meritul Militar“ (denumire înlocuită cu denumirea „Semnul Onorific“) în baza de calcul al pensiei echivalează, în cazul său, cu neacordarea semnului onorific. Or, este evident că din moment ce nu toţi soldaţii beneficiază de decorarea cu Semnul Onorific „În Slujba Patriei“, acest spor nu are cum să fie inclus în soldă şi, în consecinţă, trebuie aplicat după stabilirea pensiei. Prin această modalitate de calcul, practic este îndepărtat Semnul Onorific, semn pe care autorul excepţiei susţine că l-a câştigat pentru întreaga activitate, fiind un drept câştigat. 7. Autorul susţine şi încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, în sensul în care restrângerea sau plafonarea pensiei ar fi trebuit să fie dispusă numai dacă era necesară şi, chiar şi în aceste condiţii, ar fi trebuit să se aplice fără a aduce atingere drepturilor deja câştigate, cum ar fi semnele onorifice. De asemenea, nu putea fi realizată o restrângere sau reducere a dreptului la pensie, întrucât aceasta ar fi trebuit să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau libertăţii. Or, prin aplicarea acestei plafonări, se creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleaşi categorii de persoane care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative. 8. În final, autorul arată că pensia militară presupune o asigurare a unei garanţii sociale şi apărarea acesteia este parte integrantă a stabilităţii financiare, în aceeaşi măsură în care se apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună militarii şi care impune obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii, aspecte tranşate în repetate rânduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cu privire la alte categorii de salariaţi care beneficiază de pensie de serviciu, cum ar fi magistraţii. 9. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că textul criticat ca neconstituţional nu vine în contradicţie cu textele din Constituţie indicate. Art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (6) privind domeniile ce nu pot fi reglementate pe calea ordonanţelor de urgenţă au fost în mod constant interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în sensul că îi revine în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. Legiuitorul, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Curtea a stabilit în mod constant că domeniul de aplicare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie este circumscris restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute de Legea fundamentală, iar nu restrângerii exerciţiului oricărui drept subiectiv, chiar dacă el izvorăşte dintr-un act normativ. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. 10. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, se reţine că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Constituţia nu prevede un cuantum al pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. 11. Referitor la susţinerea că nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României în domeniul legilor organice, instanţa constată că, prin instituţia delegării legislative prevăzute de art. 115 alin. (4)-(8) din Constituţie, Guvernul este îndrituit să adopte ordonanţe de urgenţă în anumite condiţii, şi anume în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa. Deci, prin motivarea situaţiei extraordinare şi a urgenţei, Guvernul, în virtutea prerogativelor sale constituţionale, poate adopta ordonanţe de urgenţă în domenii reglementate prin legi ordinare sau organice. Curtea Constituţională a interpretat în mod constant prevederile criticate în sensul că textele acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. 12. Cu privire la inechitatea dintre situaţia apelantului, autor al excepţiei, şi cea a persoanelor care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative, instanţa invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat constant că încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există doar atunci când pentru cazuri egale se aplică un tratament diferenţiat, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, având următorul cuprins: "(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.(4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător." 17. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 47 alin. (1) şi (2) privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (6) privind limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021). 19. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 47 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie, condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, precitată, şi Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021). Astfel, stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat şi a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opţiunea legiuitorului în materie, fără a încălca dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. De asemenea, intervenţia legiuitorului în stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se înscrie în marja sa de apreciere, permisă de Constituţie, şi nu are semnificaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, în sensul dispoziţiilor art. 53 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021). 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, lege organică, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituţie referitor la ordonanţele de urgenţă, care nu reprezintă o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale, care îi permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004). În consecinţă, ordonanţele de urgenţă pot fi emise de Guvern şi în domeniul legilor organice, restricţia pentru această categorie de legi nefiind prevăzută decât pentru ordonanţele emise în baza unei legi de abilitare, conform art. 115 alin. (1) din Constituţie. 22. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea constată că modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine exigenţelor constituţionale privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi, nefiind identificată afectarea unor drepturi fundamentale, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt încălcate. 23. Distinct, Curtea reţine că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti. Astfel, Curtea observă că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a decis că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 6.638/99/2018* al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
