Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 35.693/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.858D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea Head Media - S.R.L. din Bucureşti, domnul Silviu Bubulica, avocat din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului părţii Societatea Head Media - S.R.L. din Bucureşti, care solicită, în principal, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece nu este îndeplinită condiţia privind „legătura cu soluţionarea cauzei“. În subsidiar, susţine respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, analizată în ansamblul dispoziţiilor Legii nr. 215/2001, sintagma „privind patrimoniul“ din cuprinsul prevederilor legale criticate îndeplineşte condiţiile referitoare la claritatea, precizia şi previzibilitatea normelor juridice, astfel cum acestea sunt impuse de Legea fundamentală. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondată, susţinând, în esenţă, că sintagma „patrimoniu“ este amplu explicată în literatura de specialitate şi în jurisprudenţă, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 35.693/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 este lipsit de claritate şi previzibilitate, întrucât aceste dispoziţii legale generează incertitudine în ceea ce priveşte întinderea/delimitarea obiectului hotărârilor ce sunt supuse regimului majorităţii calificate de 2/3 prevăzute de textul de lege criticat, acesta fiind interpretat în mod divergent. Astfel, pe de o parte, dispoziţiile anterior amintite pot primi o interpretare extensivă, având în vedere definiţia extinsă a „patrimoniului“ prevăzută în noul Cod civil, efectele directe sau indirecte, echivoce sau neechivoce, de natură patrimonială ce ar putea fi identificate în cazul unei hotărâri adoptate de consiliul local, precum şi protecţia pe care legiuitorul ar fi urmărit să o asigure oricărui element evaluabil în bani regăsit în patrimoniile unităţilor administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 ar putea primi şi o interpretare restrictivă, având în vedere doar efectele directe şi neechivoce de natură patrimonială ale hotărârii adoptate de consiliul local, caracterul excepţional al majorităţii calificate de 2/3, ce urmează a se aplica numai unei sfere restrânse de hotărâri ale consiliului local, necesitatea păstrării fluidităţii actului de administraţie. Din această perspectivă, dispoziţiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce priveşte sintagma „privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise şi pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliul local, cu orice implicaţii patrimoniale, oricât de îndepărtate şi de echivoce ar fi, va trebui adoptată cu o majoritate prevăzută doar cu titlu de excepţie. 7. În consecinţă, sintagma „hotărârile privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, la ce elemente de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani), la ce operaţiuni privind elementele de patrimoniu (acte de dispoziţie, de administrare, de conservare) se referă, este, în opinia autorului excepţiei, contrară exigenţelor de claritate şi predictibilitate a legii, impuse de reglementarea constituţională cuprinsă de art. 1 alin. (5), putându-se ajunge ca o excepţie să devină regulă, iar regula să devină inaplicabilă. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, spre exemplu Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată pentru că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 se interpretează sistematic cu cele ale art. 119 din Legea nr. 215/2001, definiţia legală dată patrimoniului fiind precisă şi neechivocă, iar art. 45 conţine regula votului de 2/3 în chestiuni ce ţin de patrimoniu, excepţiile fiind cele menţionate în alineatul precedent şi instituite în vederea facilitării funcţionării şi luării deciziilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale în domeniile în care întârzierea luării deciziilor i-ar afecta funcţionarea. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea a IX-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecăţii produc efecte juridice prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.“ 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, instanţa de contencios constituţional a analizat critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză şi a decis respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. *) Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 14 ianuarie 2021. 15. Curtea observă că prin criticile formulate în prezenta cauză se susţine lipsa de precizie şi previzibilitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înţelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidenţierea unei reale contradicţii între textul de lege supus controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea normei juridice. Astfel, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate este problema încadrării sau nu a unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte ţin de modalitatea de interpretare şi aplicare a legii la situaţia individualizată a fiecărei speţe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei şi determinarea prevederilor de lege incidente revin competenţei exclusive a instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituţional. 16. De altfel, prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera sintagmei de „hotărâri privind patrimoniul“ din cuprinsul art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „textul de lege pe care instanţa de trimitere îl găseşte dificil de interpretat [art. 45 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 215/2001] este în vigoare de mai bine de 18 ani şi a fost aplicat atât de autorităţile publice locale, cât şi de instanţele de judecată, fără să necesite dificultăţi de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară“. (a se vedea paragraful 73 din decizia precitată). 17. În aceste condiţii, întrucât criticile de neconstituţionalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 35.693/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
