Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Marcel Iulian N. Dogaru în Dosarul nr. 559/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.063D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.506D/2020, nr. 2.166D/2020, nr. 2.317D/2020, nr. 2.318D/2020, nr. 1.335D/2021, nr. 1.354D/2021, nr. 1.431D/2021, nr. 1.432D/2021, nr. 1.505D/2021, nr. 1.559D/ 2021-nr. 1.561D/2021, nr. 1.708D/2021, nr. 2.359D/2021, nr. 2.811D/2021, nr. 3.072D/2021-nr. 3.075D/2021, nr. 3.085D/ 2021, nr. 3.227D/2021, nr. 3.229D/2021, nr. 3.327D/2021, nr. 3.342D/2021, nr. 3.343D/2021, nr. 3.368D/2021, nr. 3.600D/ 2021, nr. 3.601D/2021, nr. 3.670D/2021-nr. 3.673D/2021, nr. 3.684D/2021, nr. 3.715D/2021, nr. 3.810D/2021, nr. 3.941D/ 2021, nr. 49D/2022, nr. 50D/2022, nr. 220D/2022, nr. 336D/2022, nr. 617D/2022, nr. 666D/2022, nr. 667D/2022, nr. 1.280D/2022, nr. 1.440D/2022, nr. 1.516D/2022, nr. 780D/2023, nr. 1.349D/2023 şi nr. 1.393D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, respectiv a dispoziţiilor art. 28, 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, excepţie ridicată de Gabriel-Adrian Creţu, Simionel-Ciprian Cojocariu şi alţii, Mircea Mihai N. Terteleacă, Alexandru Fabian, Costel Avram, Ieronim-Corneliu Trif, Attila Molnar, Dan Simion Mihuţ, Iulian Claudiu Gogu, Nelu Eugen Şiket, Gavril Şerban, Iosif Szuiogan, Radu Augustin Tămaş, Octavian Gheorghe Chiorean, Ioan Cionca, Vasile Ionuţ Zaharia, Emilian Păsniceanu, Constantin Rusu, Costel Velniciuc, Călin Pop, Marin Gheorghe Bicozan, Puiu Dumitru Răileanu, Corina Pătraşcu, Cristian Ovidiu Mormeci, Steluţă Movilă, Dorel Sorin Chivari, Constantin Nicolae Bărbos, Ioan Mocar, Călin Ioan Silaghi, Gheorghe Florin Podina, Ioan Todoran, Ioan Paşca, Flaviu Dacian Marian, Niţu Ioan Zanga, Ion Florea, Cristian Sebastian Văleanu, Andras Csaba Bandi, Ioan-Radu Pop, Radu Mihalache, Nicolae Văduva, Dorel Lucian Ignat, Balla Sandor, Eugen Viorel Petreşniuc, Cristinel Daniel Florea, Cristinel Catalina, Sorinel Mihalcea, Daniel Cutuca, Nicolae Cărăboi şi Constantin Anghel în Dosarul nr. 318/118/2020 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Dosarul nr. 1.645/119/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, dosarele nr. 10.154/3/2020, nr. 11.417/3/2020 şi nr. 18.740/3/2021 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Dosarul nr. 2.237/86/2020 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Dosarul nr. 2.184/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 2.392/83/2019, nr. 2.400/83/2019, nr. 2.399/83/2019, nr. 2.401/83/2019 şi nr. 2.468/83/2019 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Dosarul nr. 8.575/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 1.113/83/2020, nr. 329/83/2020, nr. 330/83/2020, nr. 2.068/83/2020, nr. 466/83/ 2020, nr. 1.846/83/2020, nr. 666/83/2020, nr. 1.034/83/2020, nr. 657/83/2020, nr. 714/83/2020, nr. 948/83/2020, nr. 2.139/83/ 2020, nr. 350/83/2020 şi nr. 1.233/83/2021, nr. 702/83/2021, nr. 443/83/2021, nr. 1.376/83/2021, nr. 442/83/2021 şi nr. 1.377/83/2021 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, dosarele nr. 2.571/99/2020, nr. 4.694/99/2020, nr. 4.797/99/2020, nr. 7.137/99/2019, nr. 4.643/99/2020, nr. 5.415/99/2020 şi nr. 5.632/99/2020 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 5.660/118/2020 şi nr. 5.577/118/2020 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, dosarele nr. 2.526/90/2020 şi nr. 511/109/2021 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Dosarul nr. 999/102/2020/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Dosarul nr. 6.983/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Dosarul nr. 368/122/2022 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Dosarul nr. 1.244/95/2020 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 324/54/2023 şi nr. 262/54/2023 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se prezintă personal autorul Iulian Claudiu Gogu. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.506D/2020, nr. 2.166D/2020, nr. 2.317D/2020, nr. 2.318D/2020, nr. 1.335D/ 2021, nr. 1.354D/2021, nr. 1.431D/2021, nr. 1.432D/2021, nr. 1.505D/ 2021, nr. 1.559D/2021-nr. 1.561D/2021, nr. 1.708D/2021, nr. 2.359D/2021, nr. 2.811D/2021, nr. 3.072D/2021-nr. 3.075D/ 2021, nr. 3.085D/2021, nr. 3.227D/2021, nr. 3.229D/2021, nr. 3.327D/2021, nr. 3.342D/2021, nr. 3.343D/2021, nr. 3.368D/ 2021, nr. 3.600D/2021, nr. 3.601D/2021, nr. 3.670D/2021-nr. 3.673D/2021, nr. 3.684D/2021, nr. 3.715D/2021, nr. 3.810D/2021, nr. 3.941D/2021, nr. 49D/2022, nr. 50D/2022, nr. 220D/2022, nr. 336D/2022, nr. 617D/2022, nr. 666D/2022, nr. 667D/2022, nr. 1.280D/2022, nr. 1.440D/2022, nr. 1.516D/ 2022, nr. 780D/2023, nr. 1.349D/2023 şi nr. 1.393D/2023 la Dosarul nr. 1063D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente. Marcel Iulian N. Dogaru solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017 fără existenţa avizului Consiliului Legislativ. Acest aviz a fost obţinut ulterior, în data de 7 august 2017, şi conţinea observaţii cu privire la ordonanţa de urgenţă ce a fost adoptată, care au fost introduse în mod nejustificat în cuprinsul acesteia şi a fost trimisă Senatului, în vederea adoptării legii de aprobare. Din punct de vedere legal, ordonanţa de urgenţă ar fi trebuit să fie supusă din nou adoptării în şedinţa Guvernului. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea intrinsecă a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, invocă lipsa de competenţă a Guvernului de a interveni în domeniul legilor organice, care poate fi reglementat, potrivit Constituţiei, doar de Parlament. 7. Iulian Claudiu Gogu susţine că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt neconstituţionale întrucât afectează sporul aferent Ordinului „Meritul Militar“ şi sporul de 9% ce decurge din contributivitate. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că avizul Consiliului Legislativ din data de 7 august 2017 se referă la proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Referitor la celelalte critici, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 300 din 25 mai 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 10 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 559/93/2020, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Marcel Iulian N. Dogaru într-o cauză având ca obiect o contestaţie formulată împotriva deciziei de pensionare. 10. Prin Sentinţa civilă nr. 1.180 din 22 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 318/118/2020, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Gabriel-Adrian Creţu într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 11. Prin Încheierea din 26 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.645/119/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Simionel-Ciprian Cojocariu şi alţii într-o cauză având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. 12. Prin sentinţele civile nr. 5.216 şi nr. 5.215 din 13 octombrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 10.154/3/2020 şi nr. 11.417/3/2020, şi Sentinţa civilă nr. 6.316 din 27 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 18.740/3/2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Mircea Mihai N. Terteleacă, Alexandru Fabian şi Corina Pătraşcu în cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare. 13. Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.237/86/2020, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblu. Excepţia a fost ridicată de Costel Avram într-o cauză având ca obiect o cerere de anulare a unui act. 14. Prin Încheierea din 24 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.184/117/2020, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ieronim-Corneliu Trif într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a deciziei de pensionare. 15. Prin încheierile din 31 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 2.392/83/2019 şi nr. 2.400/83/2019, Încheierea din 12 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.399/83/2019, şi încheierile din 27 octombrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 2.401/83/2019 şi nr. 2.468/83/2019, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Atilla Molnar, Dan Simion Mihuţ, Octavian Gheorghe Chiorean, Constantin Nicolae Bărbos şi Ioan Mocar în cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflate în etapa procesuală a apelului. 16. Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.575/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Iulian Claudiu Gogu într-o cauză având ca obiect o contestaţie formulată împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. 17. Prin încheierile nr. 212/LMA şi nr. 204/LMA din 14 aprilie 2021, pronunţate în dosarele nr. 330/83/2020 şi nr. 1.113/83/2020, Încheierea din 14 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 329/83/2020, Încheierea din 12 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.068/83/2020, Încheierea din 8 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 466/83/2020, Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.846/83/2020, Încheierea din 21 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 666/83/2020, Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.034/83/2020, încheierile din 11 noiembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 657/83/2020, nr. 714/83/2020, nr. 948/83/2020, nr. 2.139/83/2020, nr. 350/83/2020, Încheierea nr. 699/LMA din 18 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.233/83/2021, Încheierea din 16 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 702/83/2021, încheierile din 29 decembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 443/83/2021 şi nr. 1.376/83/2021, şi încheierile din 3 martie 2022, pronunţate în dosarele nr. 442/83/2021 şi nr. 1.377/83/2021, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Iosif Szuiogan, Nelu Eugen Şiket, Gavril Şerban, Radu Augustin Tămaş, Ioan Cionca, Călin Pop, Marin Gheorghe Bicozan, Dorel Sorin Chivari, Călin Ioan Silaghi, Gheorghe Florin Podina, Ioan Todoran, Ioan Paşca, Flaviu Dacian Marian, Niţu Ioan Zanga, Cristian Sebastian Văleanu, Andras Csaba Bandi, Ioan-Radu Pop, Balla Sandor şi Eugen Viorel Petreşeniuc în cauze având ca obiect cereri referitoare la recalcularea pensiei. 18. Prin deciziile civile nr. 719, nr. 723, nr. 724 şi nr. 717 din 5 octombrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 2.571/99/2020, nr. 4.694/99/2020, nr. 4.797/99/2020 şi nr. 7.137/99/2019, deciziile civile nr. 823 şi nr. 824 din 26 octombrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 4.643/99/2020 şi nr. 5.415/99/2020, şi Decizia civilă nr. 1.060 din 21 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.632/99/2020, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Vasile Ionuţ Zaharia, Emilian Păsniceanu, Constantin Rusu, Costel Velniciuc, Cristian Ovidiu Mormeci, Steluţă Movilă şi Radu Mihalache în cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflate în etapa procesuală a apelului. 19. Prin Încheierea din 8 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.660/118/2020, şi Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.577/118/2020, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Puiu Dumitru Răileanu şi Ion Florea în cauze având ca obiect cereri referitoare la recalcularea pensiei, aflate în etapa procesuală a apelului. 20. Prin Încheierea din 22 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.526/90/2020, şi Încheierea din 19 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 511/109/2021, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Văduva şi Cristinel Catalina în cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflate în etapa procesuală a apelului. 21. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 999/102/2020/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Dorel Lucian Ignat într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 22. Prin Încheierea din 23 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.244/95/2020, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi ale art. 28-30 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, prin raportare la art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia a fost ridicată de Daniel Cutuca într-o cauză având ca obiect o cerere privind recalcularea pensiei. 23. Prin Încheierea din 12 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.983/63/2020, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Cristinel Daniel Florea într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 24. Prin Încheierea din 10 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 324/54/2023, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct.2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Cărăboi într-o cauză având ca obiect o cerere de despăgubire. 25. Prin Încheierea din 16 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 262/54/2023, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Constantin Anghel într-o cauză având ca obiect o cerere de despăgubire. 26. Prin Încheierea din 16 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 368/122/2022, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Sorinel Mihalcea într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 27. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 încalcă exigenţele legale şi constituţionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ, întrucât a fost adoptată în data de 4 august 2017 fără avizul acestuia. Astfel, sunt încălcate prevederile art. 79 raportat la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, motiv pentru care sancţiunea este neconstituţionalitatea actului normativ în discuţie în ansamblul său. 28. De asemenea, se arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât art. 3 lit. m), art. 30 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 au aceeaşi reglementare sau o reglementare incertă/informă. Ca urmare, dispoziţiile criticate au condus la nevalorificarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea unui spor la cuantumul pensiei pentru pensionarii militari decoraţi cu Ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I. De asemenea, nu sunt valorificate dispoziţiile art. 108 lit. c) din Legea nr. 223/2015 referitoare la acordarea unui spor pentru pensia suplimentară. 29. Se susţine şi că nu a existat o situaţie urgentă care să justifice emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Astfel, sunt invocate cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 şi se arată că afirmaţiile făcute în nota de fundamentare a actului normativ sunt eronate, nerezultând îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de emitere a acestui act normativ arătate în decizia mai sus amintită. 30. În susţinerea aspectelor referitoare la inexistenţa vreunei urgenţe pentru elaborarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, autorii excepţiei învederează că actul a fost publicat la data de 7 august 2017, iar prevederile de lege criticate au intrat în vigoare la 15 septembrie 2017, la mai mult de o lună. Deci nu a existat nicio situaţie de urgenţă. 31. Se mai arată că, din interpretarea considerentelor de la paragraful 65 din Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragraful 95 din Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, respectiv la paragraful 41 din considerentele Deciziei nr. 43 din 22 ianuarie 2019, rezultă că dreptul la pensie este un drept fundamental, iar prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, având în vedere că drepturile vizate de norma constituţională sunt drepturi fundamentale, situaţie de fapt care rezultă şi din dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie. 32. Mai mult decât atât, din cuprinsul paragrafelor sus-invocate, Curtea Constituţională reţine fără echivoc că numai Parlamentul este îndreptăţit să stabilească condiţiile, criteriile de acordare a pensiei care intră sub incidenţa Legii nr. 223/2015, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului acestora. Or, luând în considerare faptul că aceste aspecte au fost modificate printr-un act normativ emis de către Guvern, rezultă că au fost încălcate dispoziţiile constituţionale sus-invocate. 33. Se arată şi că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, întrucât Guvernul a modificat o lege organică, precum şi că a fost încălcat astfel principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. 34. În continuare, se susţine că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), întrucât sunt lipsite de claritate şi predictibilitate. În acest sens, se arată că, ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, acordarea sporului aferent ordinului „Semnul onorific“ prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, şi pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti, rezultând astfel, fără echivoc, că, începând cu data de 30 iunie 2018, intenţia legiuitorului a fost de a adăuga şi de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, nu de a o plafona. 35. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată şi că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât îi discriminează pe militarii care au trecut în rezervă, cu drept la pensie, după data de 15 septembrie 2017, faţă de cei care au trecut în rezervă înainte de data intrării în vigoare a acestei ordonanţe. Totodată, se creează o situaţie discriminatorie şi în raport cu categoria socioprofesională a magistraţilor, care nu sunt supuşi aceluiaşi tratament juridic în ceea ce priveşte plafonarea pensiei. În sprijinul acestei critici este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000. 36. Se arată că, drept efect al aplicării dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, sunt limitate atât dreptul la pensie, cât şi dreptul la unele sporuri la pensia militară. Astfel, în fapt, se realizează o expropriere simulată, beneficiarii drepturilor fiind afectaţi de o privare nelegală de proprietate, contrară prevederilor art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 37. De asemenea, autorii excepţiei susţin că sunt încălcate şi prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât restrângerea exerciţiului dreptului fundamental la pensie s-a realizat fără îndeplinirea condiţiilor impuse de acest text constituţional, respectiv nu s-a realizat prin lege şi este discriminatorie. 38. Cu privire la dispoziţiile art. VII pct. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 se mai arată că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a interpretat greşit art. 60 din Legea nr. 223/2015, introdus neconstituţional prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, confundând un drept de asigurare socială, cum este pensia militară, cu un drept compensatoriu derivat din decorarea cu Ordinul „Meritul Militar“, încălcând dispoziţiile Constituţiei. Astfel, instanţa supremă a admis o interpretare unitară şi obligatorie a Legii nr. 223/2015 în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, act normativ emis de Guvern şi neaprobat de Parlament. Practic, a situat un act normativ de rang inferior al Guvernului deasupra unui act normativ de rang superior al Parlamentului, încălcând art. 61 şi 124 din Constituţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depăşit prin interpretarea dată sensul şi limitele legii. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu este egala Legii nr. 223/2015 decât în măsura în care este aprobată de Parlament. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 este un act normativ al Guvernului care nu a parcurs procedura completă, fiind atacabil la Curtea Constituţională pentru neconstituţionalitate, iar un drept prevăzut de o lege nu poate fi scos din vigoare prin interpretare, aşa cum a procedat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021. 39. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalul Mureş - Secţia civilă şi Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal (în unele cauze) şi Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 40. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal (în unele cauze) apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. 41. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 42. Guvernul apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16, ale art. 47 şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, cu privire la criticile raportate la art. 16 din Constituţie, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin deciziile nr. 687 din 31 octombrie 2019, nr. 849 din 12 decembrie 2019, nr. 541 din 2 iulie 2020 şi nr. 543 din 2 iulie 2020 referitoare la diferenţa de tratament juridic dintre militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pe de o parte, şi magistraţi, pe de altă parte. Cât priveşte diferenţa de tratament juridic dintre persoanele care au ieşit la pensie sub imperiul unor reglementări diferite, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 547 din 26 septembrie 2019 şi nr. 543 din 2 iulie 2020. De asemenea, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 47 din Constituţie, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legiuitorul este liber să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie. Invocă şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 şi nr. 541 din 2 iulie 2020. Referitor la critica privind încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, arată că nu este afectat dreptul la pensie, ci sunt stabilite limite maxime ale cuantumului acesteia, ceea ce se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând neconstituţionalitatea extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, cauzată de lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ la data adoptării actului normativ, Guvernul apreciază că aceasta este întemeiată. 43. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 44. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 45. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, şi cele ale art. VII din această ordonanţă de urgenţă, în special, precum şi dispoziţiile art. 28-30 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, raportate la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte invocarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, autorii excepţiei au vizat aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă. Având în vedere însă obiectul cauzei, precum şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 302 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 16 august 2022, paragrafele 20 şi 21, sau Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.262 din 28 decembrie 2022, paragrafele 33 şi 34), Curtea va reţine ca obiect al excepţiei doar dispoziţiile art. VII, şi nu întreaga ordonanţă de urgenţă, care modifică mai multe acte normative. 46. Curtea mai reţine că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a decis că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu Ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Prin aceeaşi decizie, Curtea supremă a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 108 coroborate cu cele ale art. 28 şi 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la sporul pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia. 47. Astfel, Curtea Constituţională constată că, în dispozitivul Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a avut în vedere, dintre dispoziţiile criticate de autorii excepţiei, doar pe cele ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, respectiv ale art. 28, 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. 48. Prin urmare, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi dispoziţiile art. 28, 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015 şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.»" 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."" – Art. 28 din Legea nr. 223/2015: "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare." – Art. 30 din Legea nr. 223/2015: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“; – Art. 60 din Legea nr. 223/2015: "(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.(4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător." – Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Semnul onorific» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“ 49. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituţie: art. 1 alin. (3), (4) şi (5) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 56 alin. (2) privind contribuţiile financiare, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, art. 102 privind rolul şi structura Guvernului, art. 108 alin. (4) privind actele Guvernului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă, art. 118 privind forţele armate, art. 124 alin. (3) referitor la independenţa justiţiei, art. 139 alin. (1) privind impozitele, taxele şi alte contribuţii şi art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării, art. 1 din Primul Protocol la aceeaşi convenţie, privind proprietatea, şi art. E din partea a V-a a Cărţii sociale europene revizuite referitor la nediscriminare. 50. Analizând critica de neconstituţionalitate referitoare la inexistenţa unei situaţii extraordinare care să justifice adoptarea de urgenţă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, şi prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 27, a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, a reţinut că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“. În acelaşi timp, Guvernul a arătat că, „în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. 51. Curtea a reţinut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile impuse de Constituţie pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 52. Referitor la susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia Guvernul nu ar putea modifica printr-o ordonanţă de urgenţă dispoziţiile Legii nr. 223/2015, Curtea, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-58, invocând jurisprudenţa sa anterioară, a reţinut că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituţional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relaţiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislaţia secundară. Cu toate acestea, Constituţia instituie prin art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) competenţa Guvernului de a emite ordonanţe, deci o competenţă normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competenţa de legiferare în domenii strict delimitate de Constituţie şi de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenţei de legiferare, Curtea a reţinut că relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. 53. Curtea a mai reţinut că regimul particular al ordonanţei de urgenţă este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie şi se referă la cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera iniţial sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi şi de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie; ordonanţa de urgenţă nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituţionale, nu poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare, şi numai sub control parlamentar. 54. În cauză, Curtea a reţinut că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut că, spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. 55. Curtea apreciază că aceste considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. 56. De asemenea, Curtea apreciază că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 28 şi 30 din Legea nr. 223/2015, având în vedere că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii nu a dat o interpretare acestor dispoziţii de lege, respingând sesizarea ca inadmisibilă. 57. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea reţine că şi acestea au mai fost examinate cu prilejul soluţionării unor excepţii de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, instanţa de contencios constituţional stabilind conformitatea acestora cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 47 alin. (1) şi (2) privind nivelul de trai şi dreptul la pensie (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2023). 58. Cu referire la pretinsa neclaritate a art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, Curtea a arătat că aceasta vizează două situaţii diferite şi, ca atare, nu pot fi în contradicţie. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (şi) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Indexarea reprezintă o măsură statală de protejare a pensiilor de serviciu faţă de efectele pe care le poate avea inflaţia asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 reprezintă expresia opţiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 20). 59. Curtea a statuat constant că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă şi neputând fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 22). Totodată, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiaşi principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 60. Curtea a reţinut constant în jurisprudenţa sa că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. În acest sens, Curtea a observat că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. - abrogată, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010) au instituit un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Curtea a mai reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28, Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 11 decembrie 2020, paragraful 46, Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15, şi Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022, precitată, paragraful 22). 61. Având în vedere cele mai sus statuate, Curtea a arătat că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoanele care se vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a acestora, neputând afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reţinut şi faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, toţi beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuşi aceloraşi prevederi referitoare la actualizarea pensiei, respectiv ale art. 59 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanţa de urgenţă mai sus menţionată (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 15). 62. Cât priveşte critica referitoare la pretinsa discriminare în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistraţii, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (în acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, şi Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). 63. Curtea constată că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite păstrându-şi valabilitatea şi în prezenta cauză. 64. Examinând critica privind existenţa unui paralelism legislativ între dispoziţiile art. 3 lit. m), ale art. 30 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea reţine că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu instituie o reglementare paralelă, ci introduc, respectiv modifică prevederile art. 3 lit. m) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015. Referitor la dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea constată că în conţinutul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu se găsesc prevederi asemănătoare reglementării acestui articol de lege. Prin urmare, critica formulată de autorii excepţiei nu poate fi reţinută. 65. În sfârşit, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, respectiv Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, invocarea prevederilor art. 79 alin. (1) din Constituţie în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ. Or, având în vedere că nu s-a reţinut încălcarea vreunui drept fundamental, Curtea constată că prevederile art. 79 alin. (1) din Constituţie nu sunt incidente în cauză. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 723 din 12 decembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024. 66. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marcel-Iulian N. Dogaru, Gabriel-Adrian Creţu, Simionel-Ciprian Cojocariu şi alţii, Mircea Mihai N. Terteleacă, Alexandru Fabian, Costel Avram, Ieronim-Corneliu Trif, Attila Molnar, Dan Simion Mihuţ, Iulian Claudiu Gogu, Nelu Eugen Şiket, Gavril Şerban, Iosif Szuiogan, Radu Augustin Tămaş, Octavian Gheorghe Chiorean, Ioan Cionca, Vasile Ionuţ Zaharia, Emilian Păsniceanu, Constantin Rusu, Costel Velniciuc, Călin Pop, Marin Gheorghe Bicozan, Puiu Dumitru Răileanu, Corina Pătraşcu, Cristian Ovidiu Mormeci, Steluţă Movilă, Dorel Sorin Chivari, Constantin Nicolae Bărbos, Ioan Mocar, Călin Ioan Silaghi, Gheorghe Florin Podina, Ioan Todoran, Ioan Paşca, Flaviu Dacian Marian, Niţu Ioan Zanga, Ion Florea, Cristian Sebastian Văleanu, Andras Csaba Bandi, Ioan-Radu Pop, Radu Mihalache, Nicolae Văduva, Dorel Lucian Ignat, Balla Sandor, Eugen Viorel Petreşniuc, Cristinel Daniel Florea, Cristinel Catalina, Sorinel Mihalcea, Daniel Cutuca, Nicolae Cărăboi şi Constantin Anghel în Dosarul nr. 559/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Dosarul nr. 318/118/2020 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Dosarul nr. 1.645/119/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, dosarele nr. 10.154/3/2020, nr. 11.417/3/2020 şi nr. 18.740/3/2021 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Dosarul nr. 2.237/86/2020 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Dosarul nr. 2.184/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 2.392/83/2019, nr. 2.400/83/2019, nr. 2.399/83/2019, nr. 2.401/83/2019 şi nr. 2.468/83/2019 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Dosarul nr. 8.575/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 1.113/83/2020, nr. 329/83/2020, nr. 330/83/2020, nr. 2.068/83/2020, nr. 466/83/2020, nr. 1.846/83/2020, nr. 666/83/2020, nr. 1.034/83/2020, nr. 657/83/2020, nr. 714/83/2020, nr. 948/83/2020, nr. 2.139/83/2020, nr. 350/83/2020, nr. 1.233/83/2021, nr. 702/83/2021, nr. 443/83/2021, nr. 1.376/83/2021, nr. 442/83/2021 şi nr. 1.377/83/2021 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, dosarele nr. 2.571/99/2020, nr. 4.694/99/2020, nr. 4.797/99/2020, nr. 7.137/99/2019, nr. 4.643/99/2020, nr. 5.415/99/2020 şi nr. 5.632/99/2020 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 5.660/118/2020 şi nr. 5.577/118/2020 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, dosarele nr. 2.526/90/2020 şi nr. 511/109/2021 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Dosarul nr. 999/102/2020/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Dosarul nr. 6.983/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Dosarul nr. 368/122/2022 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Dosarul nr. 1.244/95/2020 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, dosarele nr. 324/54/2023 şi nr. 262/54/2023 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi dispoziţiile art. 28, 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
