Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.005/1/2024
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina│Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen Elena│- preşedintele Secţiei I │
│Popoiag │civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele delegat al│
│ │Secţiei a II-a civile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei de│
│Tămagă │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia I │
│Curelea │civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Denisa Livia│- judecător la Secţia I │
│Băldean │civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ileana │- judecător la Secţia I │
│Ruxandra │civilă │
│Tirică │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Irina │- judecător la Secţia I │
│Alexandra │civilă │
│Boldea │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mihaela │- judecător la Secţia I │
│Glodeanu │civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Cosmin Horia│- judecător la Secţia a │
│Mihăianu │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia a │
│Blandiana │II-a civilă │
│Grădinaru │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Diana Manole│- judecător la Secţia a │
│ │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mihaela │- judecător la Secţia a │
│Mîneran │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Marcela │- judecător la Secţia a │
│Marta Iacob │II-a civilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Luiza Maria │- judecător la Secţia de │
│Păun │contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Daniel │- judecător la Secţia de │
│Gheorghe │contencios administrativ │
│Severin │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia de │
│Mihaela │contencios administrativ │
│Voinescu │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de │
│Alina Pohrib│contencios administrativ │
│ │şi fiscal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Mădălina │- judecător la Secţia de │
│Elena Vladu │contencios administrativ │
│Crevon │şi fiscal │
└────────────┴─────────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.005/1/2024 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: "Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?“; Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010?" 5. Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit. 6. Preşedintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 16 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.629/90/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: a) Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?; b) Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010? 8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 26 septembrie 2024, cu nr. 2.005/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 25 noiembrie 2024. II. Dispoziţiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 9. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 263/2010): "ART. 30 (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: (...) i) activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui. (...) ART. 56 (1) Fac excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin: a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani; b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. f) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani; c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) şi e) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani; d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. h)-l) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani. (...) (...) ART. 56^2 (1) Prin excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b), persoanele care au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. g) şi i) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi. (2) Pentru persoanele care au desfăşurat activităţile prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 25 de ani. (...) ART. 100 Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii. (...) ART. 107 (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia." 10. Legea nr. 351/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare Legea nr. 351/2022 "ART. II (1) De prevederile art. 30 alin. (4^5) şi ale art. 56 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea. (3) În situaţia în care, după aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit anterior intrării în vigoare a prezentei legi sau aflat în plată, se păstrează cuantumul mai avantajos." 11. Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare Legea nr. 74/2022 "ART. II (1) De prevederile art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea. (3) În situaţia în care, după aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit anterior intrării în vigoare a prezentei legi sau aflat în plată, se păstrează cuantumul mai avantajos." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării 12. Prin cererea introductivă înregistrată la Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, contestatorul persoană fizică a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii (...), anularea deciziei nr. (...) prin care i s-a respins cererea de recalculare a pensiei, obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să îi recalculeze cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 197/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, şi la plata diferenţei dintre pensia calculată şi cea care va rezulta din noul calcul, conform prevederilor legale, diferenţă actualizată cu dobânda legală şi indicele de inflaţie. 13. În motivarea cererii, contestatorul a arătat că intimata nu i-a recalculat cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 197/2021, respectiv nu a aplicat stagiul complet de cotizare de 25 de ani, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, şi nu a acordat majorarea prevăzută de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010. 14. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, prin Sentinţa civilă nr. 2.913 din 7 decembrie 2023, a respins contestaţia ca neîntemeiată. 15. În motivare, s-a reţinut că solicitarea de recalculare a fost respinsă, întrucât contestatorul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, astfel încât nu sunt aplicabile dispoziţiile legale invocate, având în vedere Decizia nr. 2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activităţii desfăşurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator. 16. Având în vedere cele statuate de instanţa supremă prin decizia pronunţată, tribunalul a reţinut că, pentru a fi considerat stagiu complet de cotizare de 25 de ani şi utilizat la determinarea punctajului mediu anual, condiţia esenţială este ca persoanele care solicită dreptul de pensie să fi lucrat efectiv 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator. Or, astfel cum reiese din adeverinţa invocată de contestator, aceasta nu a lucrat efectiv 30 de ani în activităţile menţionate în cuprinsul adeverinţei, ci aproximativ 5 ani. 17. Prin urmare, chiar dacă activitatea profesională a contestatorului s-ar încadra în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atâta timp cât din adeverinţa invocată nu reiese că a lucrat cel puţin 30 de ani în aceste locuri de muncă, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru perioada din adeverinţa ataşată cererii de recalculare nu poate fi de 25 de ani. 18. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul, susţinând că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, presupune acordarea a trei tipuri de beneficii: a) reducerea vârstei standard de pensionare; b) fixarea stagiului complet de cotizare la 25 de ani pentru perioada lucrată în condiţii speciale; c) acordarea punctajului suplimentar prevăzut de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010. 19. Intimata a negat acordarea tuturor acestor beneficii la care este îndreptăţit ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021, apelantul-contestator invocând şi dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 36/2023 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii. 20. În cadrul soluţionării apelului, reţinând existenţa unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004 şi obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 21. Completul de judecată al instanţei de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând ca fiind îndeplinite condiţiile cumulative impuse de legiuitor. 22. Astfel, s-a reţinut că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatorie, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) raportate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanţă, în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi litigiul este început după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acţiunea fiind înregistrată pe rolul instanţei la 17 august 2023. 23. Totodată, chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăţi de interpretare a art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, coroborat cu art. 56 alin. (3) lit. d) şi art. 100 din Legea nr. 263/2010 şi cu art. II din Legea nr. 351/2022, deoarece normele legale nu sunt clare în ceea ce priveşte recalcularea drepturilor de pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, respectiv a beneficiilor ce ar putea fi acordate în această situaţie, prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiţii speciale şi necesită intervenţia instanţei supreme, fiind o problemă reală, veritabilă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite şi controversate. 24. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor amintite depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât apelul priveşte recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, respectiv majorarea punctajului mediu anual, conform art. 100 din Legea nr. 263/2010, precum şi aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani pentru stagiul realizat în condiţii speciale, opiniile părţilor fiind contrare în ceea ce priveşte acordarea acestor beneficii. 25. Chestiunea de drept este nouă, întrucât dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt recent intrate în vigoare, nefiind identificată o jurisprudenţă conturată a instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea acestor texte legale în situaţii similare celei deduse judecăţii. 26. În urma consultării jurisprudenţei instanţei supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunţată în recurs în interesul legii şi că aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. V. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 27. Apelantul-contestator a susţinut că şi persoanele înscrise la pensia pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 au dreptul la a solicita recalcularea drepturilor de pensie şi valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atât sub aspectul reducerii stagiului complet de cotizare, cât şi sub aspectul majorării punctajului pentru stagiul realizat în condiţii speciale, în acelaşi sens fiind şi deciziile nr. 2/2023 şi 28/2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 28. Intimata nu a formulat un punct de vedere referitor la problema de drept pusă în discuţie. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 29. Instanţa de trimitere a considerat necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că normele de drept anterior redate sunt pasibile de interpretări diferite, sub aspectul valorificării stagiului, încadrat ope legis în condiţii speciale, la recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin care a fost introdusă lit. i) a art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 30. Astfel, prima problemă care se ridică este modul în care beneficiile prevăzute de lege pentru stagiul realizat în condiţii speciale pot fi acordate în situaţia prezentată, având în vedere, pe de o parte, principiul neretroactivităţii legii, iar, pe de altă parte, împrejurarea că Legea nr. 197/2021 nu cuprinde o normă specială care să reglementeze recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior datei de 18 august 2021. Prin comparaţie, legiuitorul a prevăzut în alte acte normative (spre exemplu, prin art. II din Legea nr. 74/2022) posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a normei ce permite încadrarea/asimilarea în condiţii speciale. 31. De asemenea, s-a constatat că prin Legea nr. 351/2022 s-a dispus că de prevederile art. 30 alin. (4^5) şi ale art. 56 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010 beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a acestei legi. 32. În aceste condiţii s-au ivit următoarele probleme de drept: - recalcularea drepturilor de pensie în condiţiile art. II din Legea nr. 351/2022 justifică doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 36 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a apreciat şi prima instanţă, sau şi beneficiul majorării punctajului, potrivit art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010; – în situaţia în care răspunsul la prima întrebare este în sensul interpretării stricte a art. II din Legea nr. 351/2022, este admisibilă recalcularea drepturilor de pensie în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu consecinţa acordării tuturor beneficiilor prevăzute pentru stagiul în condiţii speciale. 33. Problemele ridicate nu îşi găsesc rezolvarea nici în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 şi nici în Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 34. Astfel, normele de drept supuse atenţiei instanţei supreme şi problemele ridicate în dosarele soluţionate prin hotărârile amintite sunt diferite, astfel încât, deşi anumite aspecte dezlegate prin ele interesează şi în cauza de faţă, fiind vorba despre efectele încadrării în condiţii speciale de muncă, în temeiul legii, a activităţii desfăşurate anterior intrării în vigoare a actului normativ, cele două decizii nu cuprind lămuriri privind chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării. 35. Punctul de vedere al instanţei este în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. 36. Art. II din Legea nr. 351/2022 justifică, în opinia instanţei, doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. Recalcularea priveşte strict aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din legea sus-menţionată, astfel că nu este posibilă interpretarea normei în sensul extinderii operaţiunii şi la alte beneficii acordate de lege pentru stagiul realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. h)-l) din Legea nr. 263/2010. 37. În schimb, s-a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel cum s-a reţinut în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (paragraful 138), „suntem în ipoteza efectelor viitoare ale unor situaţii juridice efective, născute anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu sunt consumate, ci sunt în curs de desfăşurare, cererile de recalculare a pensiei reprezentând un efect viitor al unei valabile deschideri a dreptului la pensie pentru activitatea ce a fost desfăşurată în condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Or, recunoaşterea unor astfel de efecte nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii noi, reglementat prin art. 15 din Constituţia României.“ 38. Pe de altă parte, o interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ale căror drepturi au fost deschise anterior datei de 18.08.2021, şi cei ale căror drepturi au fost deschise ulterior, dar care nu au valorificat la înscrierea la pensie stagiul încadrat ope legis în condiţii speciale. Este fără îndoială că aceştia din urmă pot solicita recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, excluderea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sau acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se, în opinia instanţei de trimitere, în situaţii identice. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 39. Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara şi majoritar Tribunalul Alba au apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, iar introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, înaintând practică judiciară în acest sens. 40. La nivelul Curţii de Apel Braşov, Tribunalul Braşov a apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, conform art. II din Legea nr. 351/2022, ar trebui să permită acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale. Totuşi, au existat opinii care au susţinut că recalcularea poate fi limitată la beneficiul specific prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, limitare care a fost justificată prin interpretarea restrictivă a normelor legale, având în vedere că legiuitorul a specificat în mod expres anumite beneficii în contextul recalculării. Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021. În absenţa unei norme explicite, cum este cea prevăzută în Legea nr. 74/2022, recalcularea poate fi realizată prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 41. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, instanţă arondată Curţii de Apel Bacău, prin Sentinţa civilă nr. 399/2024 din 8 mai 2024 pronunţată în Dosarul nr. 1.609/103/2023 a reţinut că instanţa de judecată poate constata îndeplinirea condiţiilor asimilării chiar şi în lipsa unui acord al angajatorului şi că există o singură condiţie legală pentru asimilarea grupei I ca activitate desfăşurată în condiţii speciale, anume ca perioadele de vechime în grupa I de muncă să se fi realizat înainte de 1 aprilie 2001 în activităţile care, conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale. 42. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti, din punct de vedere teoretic, a arătat că, faţă de prevederile legale incidente, valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. Articolul II din Legea nr. 351/2022 justifică doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, s-a apreciat că, fiind în ipoteza efectelor viitoare ale unor situaţii juridice efective, născute anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu sunt consumate, ci sunt în curs de desfăşurare, cererile de recalculare a pensiei reprezintă un efect viitor al unei valabile deschideri a dreptului la pensie pentru activitatea ce a fost desfăşurată în condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Această recunoaştere nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii noi, reglementat prin art. 15 din Constituţia României. Excluderea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sau acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective. La nivelul Tribunalului Giurgiu punctul de vedere exprimat a fost în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, produce efecte atât în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, cât şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. În cadrul Tribunalului Ialomiţa, în ceea ce priveşte prima problemă de drept ridicată, opinia judecătorilor care alcătuiesc completurile specializate în soluţionarea cauzelor de asigurări sociale şi litigii de muncă, precum şi a asistenţilor judiciari din cadrul instanţei a fost în sensul că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, nu este nicidecum limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, ci dimpotrivă, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale. Sub aspectul valorificării stagiului, prin Legea nr. 197/2021, acesta este încadrat ope legis în condiţii speciale. Astfel, persoanele înscrise la pensia pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 au dreptul la a solicita recalcularea drepturilor de pensie şi valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, atât sub aspectul reducerii stagiului complet de cotizare, cât şi sub aspectul majorării punctajului pentru stagiul realizat în condiţii speciale. S-a apreciat că a admite o altă teză ar crea premisele unei diferenţe de tratament între titularii cererilor de acordare a pensiei şi ar genera o situaţie de inechitate, nejustificată obiectiv şi rezonabil. O interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ale căror drepturi au fost deschise anterior datei de 18.08.2021, şi cei ale căror drepturi au fost deschise ulterior, dar care nu au valorificat la înscrierea la pensie stagiul încadrat ope legis în condiţii speciale. Acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se în situaţii identice. Referitor la cea de-a doua problemă de drept ridicată, opinia judecătorilor din cadrul instanţei a fost exprimată în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. La nivelul Tribunalului Ilfov s-a arătat că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. Articolul II din Legea nr. 351/2022 justifică, în opinia tribunalului, doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. Recalcularea priveşte strict aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, astfel că nu este posibilă interpretarea normei în sensul extinderii operaţiunii şi la alte beneficii acordate de lege pentru stagiul realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. h)-l) din Legea nr. 263/2010. La nivelul Tribunalului Teleorman punctul de vedere exprimat a fost în sensul că: a) recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale; b) introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021 nu permite recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a acestei legi. 43. Curtea de Apel Cluj a arătat că problema de drept a fost dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizii ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pe care chiar încheierea de sesizare le menţionează, aplicabile pentru identitate de raţiune şi în ce priveşte categoria profesională vizată de textul art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Aceste decizii de unificare a practicii conţin suficiente considerente care să clarifice problema din întrebare, în sensul acordării tuturor beneficiilor atrase de încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale, inclusiv pentru pensionarii ale căror drepturi au fost deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 şi în situaţia acestei categorii profesionale, chiar dacă legile prin care au fost completate în timp dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu sunt identice. Sensul legii trebuie să prevaleze şi, de asemenea, ideea de unitate de măsură, de aplicare a legii în mod coerent şi egal pentru situaţii egale. Hotărârile înaintate au în vedere alte categorii profesionale decât cele vizate prin dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, la care se referă întrebarea, în cuprinsul acestora fiind făcute referiri la dezlegări pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le-a dat cu privire la textul art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 pentru identitate de raţiune în ce priveşte dezlegarea în drept. 44. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a înaintat Decizia civilă nr. 356A din 29 mai 2024, prin care s-a constatat că reclamantul este îndreptăţit la recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a cererii de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010, cu folosirea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, având în vedere perioada totală în care a desfăşurat activităţi încadrate în condiţii speciale după 1 aprilie 2001. Astfel, conform art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 45. Curtea de Apel Craiova a arătat că orientarea practicii la nivelul Tribunalul Dolj este în sensul acordării beneficiului prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, însă au fost pronunţate câteva hotărâri prin care s-a dispus şi valorificarea perioadei 1 aprilie 2001-18 august 2021, ca stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale şi determinarea punctajului mediu anual cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani. Tribunalul Gorj a înaintat hotărâri judecătoreşti prin care s-a reţinut că nu există temei legal pentru asimilarea în condiţii speciale a perioadei ulterioare datei de 1 aprilie 2001. Pe cale de consecinţă, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în situaţia în care au fost prestate activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, pot fi acordate numai beneficiile art. 56^2 coroborate cu art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani şi stagiul complet de cotizare de 25 de ani pentru persoanele care au desfăşurat activităţile prevăzute. Cu privire la situaţia particulară a cererilor de recalculare s-a reţinut că nu se mai impune a fi analizată problema reducerii vârstei standard de pensionare, condiţie ce a fost analizată şi a fost constatată ca fiind îndeplinită odată cu emiterea deciziei de pensionare, astfel că, în raport şi cu dispoziţiile art. 69 alin. (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 95 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010, pentru stagiul de cotizare realizat în perioada în care au fost desfăşurate activităţi din categoria celor menţionate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, punctajul mediu anual trebuie calculat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. S-a subliniat faptul că, în cazurile deduse judecăţii, contestatorii aveau asimilată în condiţii speciale perioada lucrată în condiţiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 anterior datei de 1 aprilie 2001, numai cu privire la această perioadă existând temei legal pentru asimilare în condiţii speciale, respectiv art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, asimilare care implică acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001 beneficiile fiind limitate la cele prevăzute de art. 56 alin. (3) lit. d) şi art. 56^2 din Legea nr. 263/2010. Prin hotărârile înaintate de Tribunalul Mehedinţi s-a reţinut că Decizia nr. 2/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii clarifică modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, stabilindu-se că activitatea profesională prestată cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 197/2021, va fi considerată ope legis stagiu complet de cotizare de 25 de ani, necesar şi suficient pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani. 46. La nivelul Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Galaţi nu au fost înregistrate cauze în care să se invoce aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, dar există un număr semnificativ de cauze similare în care este incidentă aceeaşi problemă de drept, a condiţiilor de înscriere la pensie pentru personalul din sectorul de construcţii navale, prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010. Problema de drept este similară, chiar dacă se referă la o altă categorie profesională. După publicarea Deciziei nr. 28 din 3 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica a fost schimbată, considerându-se, în raport cu considerentele acestei decizii, şi anume paragrafele 125, 133, 137-139, că asimilarea produce efecte depline atât sub aspectul condiţiilor reglementate în scopul deschiderii dreptului la pensie al personalului din sectorul de construcţii navale, cât şi sub aspectul efectelor juridice ale încadrării în condiţii speciale de muncă, al determinării cuantumului pensiei, prin aplicarea art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010. 47. La nivelul Curţii de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, identificând o hotărâre, a apreciat că, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat deja în privinţa celor două chestiuni de drept care fac obiectul sesizării. Opinia judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui este în sensul celor reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, şi anume că: „asimilarea este o ficţiune juridică şi presupune tratarea în condiţii similare a situaţiei asimilate cu aceea luată drept reper, aşa încât nu poate fi identificat un argument juridic valid, care să justifice preluarea, prin asimilare, doar a unora dintre aspectele situaţiei juridice-reper. Efectele asimilării nu ar putea fi limitate la condiţiile pensionării, atât timp cât ele acţionează, de regulă, deplin, sub toate aspectele, iar în această situaţie, legiuitorul nu a introdus o dispoziţie specială de excepţie, prin care să le limiteze.“ Drept urmare, recunoscându-se ca fiind lucrate în condiţii speciale de muncă şi respectivele activităţi, se aplică toate beneficiile ce decurg din această încadrare, iar nu doar reducerea stagiului de cotizare. Cu privire la cea de-a doua problemă, din modul de redactare a normei rezultă voinţa legiuitorului de a recunoaşte îndreptăţirea la încadrarea muncii în condiţii speciale, indiferent de perioada în care s-au desfăşurat activităţile menţionate, textul de lege nefăcând vreo distincţie în ceea ce priveşte intervalul de timp pentru care este recunoscută încadrarea muncii în condiţii speciale. Şi persoanele care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 vor putea solicita recalcularea, întrucât prin noile modificări legislative li s-a recunoscut ca fiind lucrată în condiţii speciale o anumită perioadă de timp şi în lipsa posibilităţii formulării unei cereri de recalculare, această recunoaştere rămânând fără efectele juridice pentru care norma a fost edictată. 48. Curtea de Apel Oradea a arătat că, la nivelul Secţiei I civile, orientarea practicii judiciare este în sensul că introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, fără a fi limitat la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. 49. Practica judiciară majoritară la nivelul Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, instanţă arondată Curţii de Apel Piteşti, este în sensul că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, iar introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021. 50. La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă a arătat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, nefiind limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, în acelaşi sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 28/2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 51. Tribunalul Mureş, instanţă arondată Curţii de Apel Târgu Mureş, a apreciat că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face în ceea priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar şi în absenţa unei norme în acest sens. 52. Curţile de apel Suceava şi Timişoara nu au identificat practică judiciară şi nu au formulat niciun punct de vedere teoretic. 53. Ministerul Public a menţionat că la nivelul Secţiei judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 54. Nu au fost identificate decizii ale Curţii Constituţionale care să prezinte relevanţă în dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări. IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 55. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 24 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 25 iulie 2019, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă cu privire la următoarea problemă de drept: „aplicabilitatea dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 (…), teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce priveşte pensiile de serviciu ale magistraţilor nepuse în plată“. 56. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 24 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 12 decembrie 2019, a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, locurile de muncă ale personalului care desfăşoară activitatea în serviciile de anatomie patologică şi prosecturi ale spitalelor, precum şi personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică şi al catedrei de biologie celulară sunt încadrate ex lege în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite, fără a fi necesară parcurgerea metodologiei prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, de Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. 57. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 mai 2023, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activităţii desfăşurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator. 58. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 27 iunie 2023, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă şi a stabilit că „locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfăşoară activităţile menţionate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiţii speciale. Personalul silvic care a desfăşurat activităţile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiţii speciale şi de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000. Obţinerea beneficiilor prevăzute de art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiţionată de plata contribuţiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declaraţia nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001“. 59. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024, a admis sesizarea formulată şi a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeaşi lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă produce efecte şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), şi la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010. X. Raportul asupra chestiunii de drept 60. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiţii speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 263/2010, şi la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar în ceea ce priveşte următoarea chestiune de drept: „Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?“, sesizarea Curţii de Apel Piteşti este inadmisibilă. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 61. În vederea formulării unor răspunsuri adecvate întrebărilor avansate de către instanţa de sesizare, ordinea de soluţionare a acestora va fi impusă de păstrarea cursivităţii logice a silogismului juridic. Astfel, urmează a fi analizată, în principal, cea de-a doua chestiune de drept formulată prin actul de sesizare, un răspuns afirmativ oferit acestei întrebări fiind de natură să nege incidenţa textului normativ supus interpretării prin cea dintâi întrebare. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât în privinţa primei chestiuni de drept nu se verifică toate condiţiile de admisibilitate a sesizării, astfel cum se va demonstra în cele ce succedă. XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării în privinţa chestiunii de drept referitoare la efectele completării art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, respectiv dacă aceasta oferă posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022 62. Temeiul prezentei sesizări îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. 63. Reglementând domeniul de aplicare a evocatului act normativ prin art. 1, legiuitorul delegat stipulează: „(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal. (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1).“ 64. Cu referire la condiţiile de admisibilitate a sesizării, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 65. Este de observat că, spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. 66. Rezultă că prevederile art. 1 se aplică cu prioritate în raport cu cele ale art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, urmând a fi completate cu prevederile dreptului comun în materie. În acest sens, de altfel, prin art. 4 se statuează expres: „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie.“ 67. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie relevă că, în preambulul acestui act normativ, legiuitorul delegat precizează că la adoptarea ordonanţei de urgenţă a ţinut seama de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciind că, în raport cu rolul şi funcţiile acestui mecanism, măsurile legislative propuse „pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept (...)“. 68. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile: a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, o cauză de natura celor menţionate limitativ în cuprinsul art. 1 al ordonanţei; b) completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fi fost legal învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 69. Verificând îndeplinirea concomitentă a condiţiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3), respectiv ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect o contestaţie la decizia de recalculare a pensiei, formulată de o persoană care a prestat muncă în sectorul producţiei de energie electrică şi termică [vizat de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010], contestatorul solicitând instanţei de judecată să oblige casa judeţeană de pensii la emiterea unei noi decizii de recalculare, având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost aceasta modificată şi completată de Legea nr. 197/2021, precum şi la plata diferenţei dintre pensia calculată şi cea care va rezulta din noul calcul, conform prevederilor legale, diferenţă actualizată cu dobânda legală şi indicele de inflaţie. 70. În consecinţă, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi la pensie, rezultate din recalculare, ale personalului plătit din fonduri publice, în accepţiunea art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. 71. Cauza care a ocazionat sesizarea instanţei supreme se află pe rolul Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, care judecă în cel de-al doilea grad de jurisdicţie, potrivit art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă şi art. 269 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii). Prin urmare, completul de judecată care a formulat sesizarea este unul legal învestit cu soluţionarea cauzei în calea de atac. 72. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42). 73. Jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanţe s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept, astfel cum a fost subliniat anterior. 74. Verificând această condiţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că instanţa de trimitere solicită lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a stabili dacă introducerea acestora conferă posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, şi dacă o astfel de recalculare permite acordarea tuturor beneficiilor legii, referitoare la determinarea stagiului de cotizare şi la majorarea punctajelor lunare. 75. Chestiunea de drept invocată prezintă un grad de dificultate ridicat, de natură a justifica intervenţia instanţei supreme, având în vedere că în această materie au fost pronunţate unele soluţii divergente asupra acestei probleme de drept, astfel cum rezultă din hotărârile judecătoreşti şi din opiniile exprimate la nivel pur teoretic, evocate în partea introductivă a prezentei decizii. 76. Orientările divergente, relevate până în prezent de practica judiciară naţională, pun în evidenţă necesitatea lămuririi corelaţiei dintre legea de modificare şi completare, pe de o parte, şi regulile generale edictate în cuprinsul Legii nr. 263/2010, pe de altă parte. Ca urmare, este îndeplinită condiţia unei probleme de drept veritabile, care justifică intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării acesteia. 77. Totodată, este îndeplinită condiţia referitoare la caracterul esenţial al chestiunii de drept supuse unei interpretări de principiu, de lămurirea acesteia depinzând soluţionarea pe fond a cauzei. Aceasta, în considerarea faptului că reclamantul, beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă deschise în anul 2020, care a realizat un anumit stagiu de cotizare în activităţile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, considerate locuri de muncă în condiţii speciale odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 197/2021, a solicitat anularea deciziei unei case judeţene de pensii, prin care i-a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei prin valorificarea condiţiilor speciale de muncă, solicitare formulată în temeiul Legii nr. 197/2021. Prima instanţă a fondului a respins contestaţia, iar apelul formulat de contestator vizează chiar recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, respectiv majorarea punctajului mediu anual, potrivit art. 100 din Legea nr. 263/2010, precum şi aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani pentru stagiu realizat în condiţii speciale. Prin urmare, în măsura în care se va stabili că este legal posibilă valorificarea efectelor depline ale recunoaşterii unui stagiu de cotizare în condiţii speciale, prin recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 [care a introdus art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010], şi că o astfel de recalculare poate fi realizată în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, reclamantul va fi îndreptăţit la recalculare şi va beneficia de toate efectele valorificării stagiului de cotizare realizat în condiţii speciale. 78. De asemenea, se constată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept şi aceasta nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 79. Sesizarea îndeplineşte şi condiţiile formale prevăzute de art. 520 din Codul de procedură civilă, conţinând argumentele care susţin admisibilitatea sa, punctul de vedere al instanţei, precum şi punctele de vedere ale părţilor aflate în litigiu. 80. În concluzie, fiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate în cazul sesizării cu această chestiune de drept, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunţarea unei hotărâri prealabile, care să ofere o dezlegare de principiu, poate fi activat. XI.2. Asupra fondului sesizării 81. Problema de drept în cauză vizează, în esenţă, admisibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în absenţa unei dispoziţii exprese, cuprinsă în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea, cu consecinţa acordării tuturor beneficiilor valorificării unui stagiu realizat în condiţii speciale, conform art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. 82. Examinarea textelor de lege relevante pentru dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări pune în evidenţă următoarele: 83. Prin art. I pct. 1 din Legea nr. 197/2021 a fost completată şi modificată Legea nr. 263/2010, în sensul că, la art. 30 alin. (1) - text de lege care enumeră limitativ locurile de muncă în condiţii speciale -, după lit. h) a fost introdusă o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins: „i) activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui“. 84. Corelativ, sunt aduse modificări normelor care reglementează condiţiile pensiei pentru limită de vârstă, prin reducerea stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare, în cazul persoanelor care au desfăşurat activităţi în aceste locuri de muncă în condiţii speciale [a se vedea art. 30 alin. (1) lit. i), după cum urmează: potrivit art. I pct. 2 din Legea nr. 197/2021, a fost modificat art. 56 alin. (1) lit. d), cu următorul cuprins: „d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. h) şi i) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani;“]. Totodată, prin art. I pct. 4 din Legea nr. 197/2021 a fost modificat art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dobândind următorul cuprins: „Art. 56^2. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b), persoanele care au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. g) şi i) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi.“ 85. Prin Legea nr. 74/2022 legiuitorul a intervenit pentru a acoperi lacuna legislativă pusă în evidenţă cu suficientă claritate prin jurisprudenţa neunitară pe care a generat-o, în sensul inexistenţei unor dispoziţii legale exprese care să asimileze perioadele de activitate anterioare datei de 1 aprilie 2001, prestate în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 şi încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, unor stagii de cotizare în condiţii speciale. Astfel, prin art. I din Legea nr. 74/2022, la art. 30 din Legea nr. 263/2010, după alin. (4^3) a fost introdus un nou alineat, alin. (4^4), cu următorul cuprins: „(4^4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă.“ 86. De asemenea, prin art. II al Legii nr. 74/2022 se stipulează: "ART. II (1) De prevederile art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea. (3) În situaţia în care, după aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit anterior intrării în vigoare a prezentei legi sau aflat în plată, se păstrează cuantumul mai avantajos." 87. Ulterior, prin art. I pct. 1 din Legea nr. 351/2022, a fost din nou completată şi modificată Legea nr. 263/2010, în sensul că, la art. 30 alin. (1), după lit. i) s-au introdus trei noi litere, lit. j)-l), care asimilează şi alte activităţi lucrative unor locuri de muncă în condiţii speciale. 88. La articolul 30, după alin. (4^4) s-a introdus un nou alineat, alin. (4^5), cu următorul cuprins: „Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, prevăzut la alin. (1) lit. j)-l), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. j)-l) în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă.“ 89. Corelativ, sunt aduse modificări normelor care reglementează condiţiile pensiei pentru limită de vârstă, prin reducerea stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare, în cazul persoanelor care au desfăşurat activităţi în aceste locuri de muncă în condiţii speciale [a se vedea art. 30 alin. (1) lit. j)-l)], după cum urmează: potrivit art. I pct. 3 din Legea nr. 351/2022, au fost modificate lit. a) şi d) ale alin. (1) al art. 56, având următorul cuprins: "a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a), în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani; (...)d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. h)-l) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani" 90. Prin art. I pct. 4 din Legea nr. 351/2022 a fost modificată lit. d) a alin. (3) al art. 56, având următorul cuprins: "d) 25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. h)-l)" 91. Prin art. II al legii se prevede textual: "(1) De prevederile art. 30 alin. (4^5) şi ale art. 56 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea.(3) În situaţia în care, după aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit anterior intrării în vigoare a prezentei legi sau aflat în plată, se păstrează cuantumul mai avantajos." 92. O analiză comparativă a evocatelor acte normative, cele prin care au fost completate dispoziţiile art. 30 alin. (1) al Legii nr. 263/2010, în scopul recunoaşterii legale ca fiind desfăşurate în condiţii speciale a unor anumite activităţi şi, corelativ, cele prin care au fost aduse modificări normelor care reglementează condiţiile pensiei pentru limită de vârstă, prin reducerea stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare, în cazul persoanelor care au desfăşurat activităţi în aceste locuri de muncă în condiţii speciale, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator conform legislaţiei anterioare şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator, pune în evidenţă, cu suficientă claritate, omisiunea legiuitorului de a introduce un articol II în cuprinsul Legii nr. 197/2021, act normativ care a completat art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 cu lit. i). Prin această normă specială (a se citi art. II), identificată în cuprinsul tuturor actelor normative modificatoare care au succedat Legii nr. 197/2021, apare reglementat explicit dreptul la recalcularea pensiei, recunoscut în favoarea persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a legii de completare/modificare, drept acordat la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea. 93. O astfel de omisiune nu ar putea conduce la concluzia conform căreia voinţa legiuitorului a fost aceea de a refuza beneficiarilor unor pensii pentru limită de vârstă, ale căror drepturi au fost deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, posibilitatea valorificării unui stagiu încadrat ope legis în condiţii speciale, prin recalcularea drepturilor la pensie, atâta timp cât aceiaşi beneficiari ai Legii nr. 197/2021 [art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010] sunt menţionaţi, ulterior, în cuprinsul Legii nr. 351/2022, printre cei care au dreptul la pensie recalculată, inducând ideea unei anterioare recunoaşteri a unui asemenea drept. 94. Mai mult decât atât, interpretarea tuturor acestor dispoziţii legale, inclusiv a expunerii de motive care a fundamentat adoptarea Legii nr. 197/2021, aceea prin care a fost reglementată introducerea unei noi activităţi (producţia de energie electrică şi termică) în categoria „locuri de muncă în condiţii speciale“ şi a fost prevăzută o nouă excepţie de la art. 55 alin. (1) lit. b) în forma iniţială a Legii nr. 263/2010, permite concluzia conform căreia modificările şi completările aduse Legii nr. 263/2010, în sensul celor anterior enunţate, au avut drept scop o recunoaştere legală, ca fiind desfăşurate în condiţii speciale de muncă, a activităţilor de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui. 95. Această încadrare ope legis în condiţii speciale de muncă a unor activităţi profesionale vizate prin ipoteza legală a art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, chiar dacă anterior modificării legislative aceste activităţi erau încadrate în condiţii normale, nu în condiţii speciale, şi chiar dacă angajatorii/foştii angajatori nu au plătit contribuţii de asigurări sociale majorate, extinde beneficiul valorificării stagiilor de contribuţii realizate anterior intrării în vigoare a legii, prin asimilare cu stagii în condiţii speciale, pentru a oferi acestor salariaţi, în mod explicit, condiţii de excepţie în obţinerea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă şi, în mod implicit, toate efectele legale pe care activarea acestor condiţii le produce în ceea ce priveşte calculul pensiilor, potrivit textelor de lege în vigoare. Orice altă interpretare ar nega raţiunea legii, pentru că ar goli de conţinut actul normativ nou-adoptat, fiind susţinută şi de Legea nr. 74/2022, care a acoperit lacuna legislativă din Legea nr. 197/2021, în sensul inexistenţei unor dispoziţii legale exprese de asimilare a stagiilor de cotizare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001. În acest sens s-a statuat, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale cărei considerente obligatorii pot fi aplicate mutatis mutandis. 96. Or, atât timp cât printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii s-a considerat, prin argumente cu valoare decisivă, că activitatea desfăşurată în locurile de muncă prevăzute de Legea nr. 197/2021 este considerată a fi fost desfăşurată în condiţii speciale, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată de angajator/fostul angajator conform legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator, nu ar putea fi acceptată o interpretare restrictivă a efectelor completării art. 30 alin. (1) al Legii nr. 263/2010, în sensul în care doar persoanele ale căror drepturi la pensie au fost deschise după intrarea în vigoare a Legii nr. 197/2021, desfăşurând activităţi încadrate similar potrivit vechii legislaţii, ar putea beneficia de un stagiu în condiţii speciale. O astfel de interpretare restrictivă a intenţiei legiuitorului ar putea aduce grave atingeri principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii publice; în alte cuvinte, ar crea premisele unei diferenţe de tratament între titularii cererilor de acordare a pensiei şi ar genera o situaţie de inechitate, care nu poate fi justificată obiectiv şi rezonabil. 97. În acest sens, prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept se arată: „... suntem în ipoteza efectelor viitoare ale unor situaţii juridice efective, născute anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu sunt consumate, ci sunt în curs de desfăşurare, cererile de recalculare a pensiei reprezentând un efect viitor al unei valabile deschideri a dreptului la pensie pentru activitatea ce a fost desfăşurată în condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Or, recunoaşterea unor astfel de efecte nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii noi, reglementat prin art. 15 din Constituţia României“. (paragraful 138) 98. Omisiunea menţionării, în cuprinsul unei legi de modificare şi completare, a tuturor efectelor pe care o modificare legislativă le produce, în considerarea unor texte normative care există în cuprinsul legii şi asupra cărora nu se intervine, nu echivalează cu negarea efectelor acestora, orice excepţie de la aplicarea legii trebuind să fie explicită, iar nu implicită, de strictă interpretare şi aplicare. 99. Absenţa oricărei menţiuni referitoare la beneficiul legii, prin recalcularea pensiei aflate în plată (cu referire la Legea nr. 197/2021), recunoscut inclusiv în favoarea persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a acesteia, poate fi acoperită prin aplicarea dreptului comun în materie, reprezentat de alin. (3)-(5) ale art. 107 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora: „(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii. (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.“ 100. În acelaşi sens, recalcularea este reglementată şi prin art. 134 din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011), conform căruia: „(1) Pensia poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia. (2) Pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după data înscrierii la pensie. (3) La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei. (...) (7) Drepturile recalculate potrivit alin. (1)-(6) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.“ 101. Mecanismul de recalculare a pensiilor este, aşadar, reglementat de legea privind sistemul unitar de pensii publice şi de normele de aplicare a acestei legi, fiind o formă de materializare a regulii contributivităţii, ridicată la rang de principiu. 102. Prevederile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 reprezintă dreptul comun în această materie şi ele reglementează posibilitatea de recalculare în mai multe ipoteze, menţionate cu suficientă claritate în textul legii, şi anume: prin adăugarea veniturilor nevalorificate la stabilirea acesteia; prin adăugarea stagiilor de cotizare; prin adăugarea perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie. 103. Actele normative care au completat şi au modificat succesiv art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi, corelativ, textele de lege care reglementează condiţiile pensiei pentru limită de vârstă, prin reducerea stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare, în cazul persoanelor care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă în condiţii speciale, nu conţin dispoziţii speciale derogatorii de la art. 107 alin. (3)-(5) din Legea nr. 263/2010. Dimpotrivă, ele pun în evidenţă un paralelism legislativ, astfel încât orice omisiune din cuprinsul acestor legi, referitoare la posibilitatea recalculării pensiilor, prin adăugarea perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege, în favoarea persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a legii modificatoare, poate fi acoperită prin aplicarea dreptului comun. 104. Cu referire la efectele unei recalculări realizate în temeiul normelor de drept comun, reprezentate de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, este de reamintit că, prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, ale cărei efecte sunt obligatorii, se arată că: „(...) perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute în art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa a II-a de muncă, este asimilată unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, fără a distinge în sensul că această asimilare ar privi numai parţial beneficiile legii. Asimilarea nu reprezintă o excepţie, pentru a fi aplicate regulile de interpretare specifice excepţiei, ci reprezintă regula conform căreia activităţile descrise la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, anterior desfăşurate printr-o încadrare în grupele I şi/sau a II-a de muncă, sunt asimilate unui stagiu de cotizare în condiţii speciale, cu toate consecinţele legale specifice, printre care şi cele referitoare la majorarea de punctaj; art. 100 din Legea nr. 263/2010 vizează toate situaţiile în care o activitate este încadrată sau asimilată ca fiind desfăşurată în condiţii speciale, fără nicio distincţie“. (paragraful 110). 105. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că, „prin elaborarea Legii nr. 197/2021, precum şi a Legii nr. 74/2022, cele care au modificat şi au completat legea privind sistemul unitar de pensii publice, prin norme menite să ofere protecţie socială salariaţilor din sectorul producţiei de energie electrică şi termică, s-a dorit compensarea tuturor inconvenientelor rezultate din desfăşurarea activităţii profesionale în locuri de muncă pe care legiuitorul le încadrează ope legis ca fiind locuri de muncă în condiţii speciale, indiferent că ele au fost încadrate în grupa I sau/şi în grupa a II-a de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001. Aşa fiind, numai o recunoaştere a majorării punctajelor lunare în condiţii similare, fără a distinge între încadrările anterioare în grupe de muncă, în procedura de stabilire/recalculare a cuantumului pensiei, este în acord cu voinţa legiuitorului şi de natură să respecte exigenţele de interpretare şi de aplicare a legii“. (paragraful 111) "132. Aşa fiind, nu se poate considera că prin asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ca fiind desfăşurată în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, toate aceste persoane pot beneficia de condiţiile pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi, indiferent de încadrarea anterioară în grupe de muncă (grupa I şi/sau grupa a II-a), însă nu pot beneficia, în condiţii egale, de efectele exercitării dreptului la pensie, prin aplicarea, la stabilirea cuantumului pensiei, a unuia şi aceluiaşi procent de majorare cu 50% a punctajelor lunare, indiferent de încadrarea anterioară în grupe de muncă (grupa I şi/sau grupa a II-a).133. Aceasta întrucât, în absenţa unor dispoziţii exprese ale legilor de modificare şi completare, care să excludă de la aplicare dispoziţiile art. 100 lit. b) al Legii nr. 263/2010 pentru acei salariaţi care, anterior datei de 1 aprilie 2001, au desfăşurat activităţi încadrate conform vechii legislaţii în grupa a II-a de muncă, asimilarea produce efecte depline, atât sub aspectul condiţiilor reglementate în scopul deschiderii dreptului la pensie al acestora, cât şi sub aspectul efectelor juridice ale încadrării în condiţii speciale de muncă, al determinării cuantumului pensiei, prin aplicarea art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.134. Nu poate fi identificată nicio prevedere legală care să distingă între salariaţii cărora li s-a asimilat grupa a II-a de muncă în condiţii speciale şi aceia care au fost iniţial încadraţi în condiţii speciale, beneficiind, astfel, de prevederile art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.135. Asimilarea este o ficţiune juridică şi presupune tratarea în condiţii similare a situaţiei asimilate cu aceea luată drept reper, aşa încât nu poate fi identificat un argument juridic valid, care să justifice preluarea, prin asimilare, doar a unora dintre aspectele situaţiei juridice-reper. Efectele asimilării nu ar putea fi limitate la condiţiile pensionării, atât timp cât ele acţionează, de regulă, deplin, sub toate aspectele, iar în această situaţie, legiuitorul nu a introdus o dispoziţie specială de excepţie, prin care să le limiteze. (…)137. Modificările şi completările aduse Legii nr. 263/2010 prin cele două acte normative analizate, Legea nr. 197/2021 şi, respectiv, Legea nr. 74/2022, nu au cuprins, în mod expres, şi prevederile art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, întrucât acestea existau ca atare şi vizau toate acele situaţii în care o activitate a fost desfăşurată în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, ulterior datei de 1 aprilie 2001. Perioada asimilată de legiuitor unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, conform art. 30 alin. (4^4) din aceeaşi lege, a fost şi ea desfăşurată efectiv, anterior datei de 1 aprilie 2001, în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă [problema de drept supusă interpretării vizează exclusiv efectele asimilării activităţilor desfăşurate în grupa a II-a de muncă, în condiţiile în care, pentru cele desfăşurate în locuri încadrate în grupa I de muncă, art. 100 lit. b) prevede explicit majorarea punctajelor lunare cu 50%], însă ea nu mai poate fi încadrată pentru trecut în condiţii speciale de muncă, ci doar asimilată acestora, prin texte normative incluse în cuprinsul legii active la data deschiderii dreptului la pensie." 106. Este adevărat că această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a fost pronunţată în interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, sesizarea vizând asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeaşi lege în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, obiectul sesizării fiind diferit de acela al prezentei sesizări. Reţinând însă similitudinea existentă în cazul celor două sesizări cu privire la chestiunea de principiu referitoare la efectele pe care le poate produce valorificarea unui stagiu de cotizare recunoscut ope legis ca fiind unul în condiţii speciale, indiferent de încadrarea avută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, având în vedere rolul şi funcţiile mecanismului de unificare a jurisprudenţei reprezentat de întrebarea prealabilă, de interpretarea jurisdicţională de principiu pe care un astfel de mecanism o oferă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că pot fi aplicate, şi în acest caz, mutatis mutandis, considerentele obligatorii ale evocatei decizii. 107. Ca atare, drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu consecinţa acordării tuturor beneficiilor rezultate din valorificarea unui stagiu realizat în condiţii speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), şi la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010. XI.3. Asupra admisibilităţii sesizării în privinţa chestiunii de drept referitoare la recalcularea drepturilor de pensie potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, dacă permite aceasta acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010? 108. În contextul analizei circumscrise admisibilităţii primei întrebări cu privire la cerinţa ivirii unei chestiuni de drept de care depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a relevat că legiuitorul instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond. 109. Elementele prezentei sesizări nu reuşesc să pună în evidenţă existenţa legăturii necesare între chestiunea de drept referitoare la recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, şi soluţionarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată. 110. Din punctul de vedere exprimat de instanţa de trimitere cu privire la îndeplinirea acestei condiţii de admisibilitate rezultă că s-a considerat că de lămurirea chestiunii de drept mai sus enunţate ar depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât „apelul priveşte recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, respectiv majorarea punctajului mediu anual, conform art. 100 din Legea nr. 263/2010, precum şi aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 ani, pentru stagiul realizat în condiţii speciale, opiniile părţilor fiind contrare în ceea ce priveşte acordarea acestor beneficii“. 111. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reaminteşte că prin contestaţia dedusă judecăţii contestatorul a solicitat anularea deciziei prin care i s-a respins cererea de recalculare a pensiei, obligarea casei judeţene de pensii la emiterea unei decizii prin care să îi recalculeze cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 197/2021, şi la plata diferenţei dintre pensia calculată şi cea care va rezulta din noul calcul, conform prevederilor legale, diferenţă actualizată cu dobânda legală şi indicele de inflaţie. 112. În motivarea cererii contestatorul a arătat că intimata nu i-a recalculat cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 197/2021, respectiv nu a aplicat stagiul complet de cotizare de 25 de ani, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, şi nu a acordat majorarea prevăzută de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010. 113. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, judecând în primă instanţă, a respins contestaţia, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa a considerat, în esenţă, că solicitarea de recalculare nu poate fi admisă, întrucât contestatorul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, astfel încât nu sunt aplicabile dispoziţiile legale invocate, având în vedere Decizia nr. 2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Chiar dacă activitatea profesională a contestatorului s-ar încadra în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atâta timp cât din adeverinţa depusă odată cu cererea de recalculare nu reiese că a lucrat cel puţin 30 de ani în aceste locuri de muncă, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru perioada din adeverinţa ataşată cererii de recalculare nu poate fi de 25 de ani. 114. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul, susţinând că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, presupune acordarea a trei tipuri de beneficii: a) reducerea vârstei standard de pensionare; b) fixarea stagiului complet de cotizare la 25 de ani pentru perioada lucrată în condiţii speciale; c) acordarea punctajului suplimentar prevăzut de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010. Solicită recalcularea pensiei în temeiul Legii nr. 197/2021. 115. Intimata a negat acordarea tuturor acestor beneficii la care este îndreptăţit ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021, apelantul-contestator invocând şi dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 36/2023 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii. 116. Aşadar, obiectul litigiului îl constituie o contestaţie împotriva unei decizii de recalculare a pensiei întemeiate pe Legea nr. 197/2021 şi pe dreptul comun, teza referitoare la adăugarea perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege, iar nu o solicitare de recalculare a pensiei în temeiul art. II al Legii nr. 351/2022, cererea de recalculare fiind formulată înainte de intrarea în vigoare a acestei legi. 117. De altfel, soluţia de respingere a contestaţiei, cuprinsă în hotărârea primei instanţe a fondului, cea care face obiectul apelului, şi, respectiv, considerentele pe care aceasta se întemeiază nu au nicio legătură cu aplicarea art. II din Legea nr. 351/2022. Tot astfel, apelul contestatorului nu conţine nicio referire la posibila incidenţă a acestor dispoziţii ale legii, câtă vreme cererea de recalculare a pensiei a fost formulată în temeiul unei alte legi, anterior intrată în vigoare. 118. Prin urmare, observând conţinutul contestaţiei şi cauza acesteia, hotărârea primei instanţe a fondului, precum şi limitele efectului devolutiv al apelului, determinate de ceea ce s-a supus judecăţii în primă instanţă (art. 478 din Codul de procedură civilă), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că un răspuns la întrebarea prealabilă formulată de instanţa de trimitere nu este de natură a conduce la soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât situaţia premisă enunţată în conţinutul întrebării, respectiv existenţa unei cereri de recalculare a pensiei formulate în temeiul art. II din Legea nr. 351/2022, nu este realizată în pricina ce a prilejuit sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 119. În considerarea argumentelor expuse, nefiind demonstrată legătura necesară între dezlegarea de principiu a chestiunii referitoare la efectele unei recalculări a drepturilor de pensie potrivit art. II din Legea nr. 351/2022 şi soluţionarea cauzei pe fondul criticilor din apel, sesizarea cu această chestiune de drept se impune a fi respinsă, ca inadmisibilă. Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite în parte sesizarea Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, formulată în Dosarul nr. 2.629/90/2023 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, stabileşte că drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiţii speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), şi la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea Curţii de Apel Piteşti în ceea ce priveşte următoarea chestiune de drept: „Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?“ Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2024. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Corina-Alina Corbu Magistrat-asistent, Ileana Peligrad -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
