Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Cinzia Furegon şi de Carlo Mason în Dosarul nr. 13.936/62/2012/a35 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.345D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate în susţinerea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 685/R din 18 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 13.936/62/2012/a35, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 5. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cinzia Furegon şi de Carlo Mason într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006, respectiv împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Braşov - Secţia a II-a a civilă de contencios administrativ şi fiscal, prin care: a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului Mason Carlo; a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a creditoarei Furegon Cinzia; a fost respinsă contestaţia formulată de aceştia împotriva hotărârii Adunării generale a creditorilor debitoarei Societatea Euro Tricot - S.R.L. din Braşov. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 sunt specifice etapei de neconfirmare sau de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul intrării în faliment ca urmare a eşuării planului, planul confirmat este socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva debitorului, astfel încât creanţele din plan au calitatea de titlu executoriu. Alin. (2) al aceluiaşi articol întăreşte teza potrivit căreia creditorii conservă acţiunile lor, pentru întreaga valoare a creanţelor împotriva codebitorilor, chiar dacă au votat pentru plan. Astfel creditorul ipotecar, cu drept de ipotecă, nu pierde nici garanţia reală, respectiv ipoteca din care să se îndestuleze, şi nici calitatea sa procesuală care este dată de dreptul subiectiv. Faţă de această împrejurare se susţine că, în speţă, este nelegală reţinerea lipsei calităţii procesuale active a autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi contradictorie cu publicitatea imobiliară care asigură dreptul asupra ipotecii şi, prin urmare, în mod special, prevederile art. 102 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte nerecunoaşterea creanţei şi calităţii de creditor în cazul în care condiţia planului de reorganizare nu s-a îndeplinit. Or, astfel cum este prevăzut şi în doctrină, votarea unui plan nu produce efecte cu privire la dreptul altor persoane, iar creditorii conservă acţiunile lor, fiind aplicabil principiul apărării dreptului de proprietate. Prin urmare, în contextul dat, textele criticate încalcă ordinea de drept, echitatea, dreptatea şi egalitatea în faţa legii, precum şi dreptul de proprietate în componenta privind garantarea creanţelor ipotecare, în situaţia în care condiţia planului de reorganizare nu s-a îndeplinit. 7. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul a reglementat caracterul de forţă executorie a planului de reorganizare ca instituţie juridică proprie procedurii de insolvenţă, cu respectarea principiilor statului de drept şi a supremaţiei legii şi accesului liber la justiţie. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Când sentinţa care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul intrării în faliment ca urmare a eşuării planului sau a unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva debitorului. Pentru executarea silită a acestor creanţe, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinţa de confirmare a planului.“ 12. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) - Principiile statului de drept şi legalităţii, ale art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi şi în faţa legii, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, în componenta privind garantarea creanţelor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aspectele învederate de către autorii acesteia reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare a normelor legale de către subiecţii cu atribuţii în domeniu, precum şi de către instanţele judecătoreşti, dacă pe rolul acestora se află litigii al căror obiect este legat de procedurile de insolvenţă. Or, instanţa de contencios constituţional se poate pronunţa numai asupra conformităţii unui text de lege cu prevederile şi principiile Constituţiei, iar nu asupra interpretării şi aplicării legii, care reprezintă atribuţii ale instanţelor judecătoreşti. 15. Prin urmare, astfel cum a reţinut constant Curtea Constituţională, spre exemplu, prin Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea şi aplicarea legii ţin de instituţiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum şi de instanţele de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. 16. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. 17. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Cinzia Furegon şi de Carlo Mason în Dosarul nr. 13.936/62/2012/a35 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
